Nimeni nu joacă cinstit în cazul Antenelor. Nici managementul trustului, nici autoritățile. Pe Iohannis îl scuz pentru că e afon, el oricum n-a înțeles nimic și joacă cinstit doar accidental.

Deeeci:

Postul a primit somație de evacuare voluntară în cinci zile. Nu evacuare forțată. Cum bine zice un prieten, avocat, cu creierii la el, nu-i dă nimeni afară vineri pe anteniști din sediu. Urmează proceduri de evacuare forțață, care durează trei luni. Trei luni, da? Adică: nu vineri, nu în martie, nu în aprilie, ci în mai. Atunci se pune punct.

Din perspectiva asta, Mihai Gâdea a condus mizerabil propaganda pe tv. A lăsat să se creadă că jurnaliștii nu vor mai intre de vineri în sediu și că sculele vor fi smulse din prize și aruncate în stradă. De ce-a făcut-o? Nu știu, dar pot să vă spun de ce aș fi făcut-o eu: 1. să izolez, în publicul meu obișnuit, un nucleu dur, cu care să ies în stradă fără costuri; 2. ratingul a crescut până la cer pe fondul apocalipsei invocate de Gâdea, cred că toate Antenele au vândut publicitate de aproape un milion de euro, doar săptămâna asta.

Pe de altă parte, ANAF trebuie să explice de ce insistă să evacueze Antenele dintr-un sediu pe care, dacă statul îl scoate la vânzare, este obligat să-l oferteze prima oară fix antenelor. Da, trustul Intact a obținut în instanță un "drept de preempțiune" (google it) pe clădirea aia. E o chestiune de bun simț: dacă vreau să vând un tricou pe care-l porți, și sunt obligat să încerc să ți-l vând întâi ție, de ce te-aș mai obliga să te dezbraci de el? Dacă scopul chiar este recuperarea prejudiciului din dosarul ICA, ANAF trebuia să urgenteze procedurile de valorificare a sediului Antenelor și să facă rapid o ofertă Intact: "Băi băieți, cumpărați sediul sau vă cărați de-aici?". Aia era procedura corectă și legală, nu ce se face acum.

Trist e că a mai apărut un jucător: publicul bucuros că dispar antenele. De parcă Antena 1, Antena 3, Euforia, Zu și Antena Stars înseamnă doar Gâdea, Badea, Tudor, Dana Grecu și alți antipatici. Fals. Acolo lucrează sute de oameni foarte mișto, de la electricieni la șoferi, plus niște ziariști foarte buni. Știu că v-ați obișnuit să credeți că anteniștii sunt niște oameni răi și mincinoși, al căror rost pe pământ e să se închine invers la Dan Voiculescu și să apere corupții. Greșit. Jurnalistul din Antene se duce pe teren și face știri, ca orice alt jurnalist. O parte din ele intră pe post, o parte nu, conform intereselor directorilor și proprietarilor. O parte din cele care intră pe post sunt alterate, din aceleași motive. Nu există băsiști și antibăsiști printre jurnaliștii din redacțiile Antenelor, așa cum nu sunt nici în alte posturi tv. Ziaristii sunt oameni normali, dacă-i angajezi la B1 o să facă fix același lucru, doar că alte persoane o să le "cearnă" munca, de-o să ziceți că-s iohaniști. Cine-s persoanele astea, cu ciurul manipulator in mana? E, uite, asta e o intrebare buna....

Din categoria "public" îl salut, cu această ocazie, și pe Tudor Chirilă, care a scris azi faimoasa frază "trebuie să fii prost sau angajat Antena 3 încât să nu recunoști/realizezi că ANAF a procedat absolut legal în chestiunea recuperării". Nu, nene, n-a acționat legal (vezi mai sus). Și, dragă Tudor, știu o droaie de artiști mult mai proști decât jurnaliștii din Antene. De fapt, dacă e să facă cineva un studiu, o să afli și tu că, în medie, un cântăreț n-a citit cât a scris un jurnalist și nu ține minte cât a uitat un reporter. Dar, ca să nu obosești căutând rima aiurea, o s-o spun altfel: "trebuie să fii prost sau Tudor Chirilă încât să nu recunoști/realizezi că dincolo de scandalul Antenelor este o miză mai mare". 

Ca să vedeți miza, vă rog să reduceți tot scandalul ăsta doar la fapte. 

• 1. Aflat pe făraș, Gelu Diaconu, fost director al ANAF, semnează, după un an și jumătate de inacțiune, decizia de evacuare voluntară a Antenelor, după care pleacă acasă, lăsând bomba amorsată.
• 2. Gâdea reacționează, începe manipularea, și în doar 48 de ore, premierul si presedintele devin din apărătorii democrației niște nenorociți care vor să sugrume presa, iar Liviu Dragnea și PSD cei mai mari apărători ai libertății de exprimare.
• 3. In alte 24 de ore, Ciolos, care a luat apărarea ANAF, e făcut muci chiar de Iohannis, care dă un mesaj apropiat de cel al lui Dragnea după care începe să scadă în popularitate, pentru prima oară de la alegerea sa.

Cine a detonat bomba din chiloții lui Iohannis? Omul PSD. Cine profită mediatic? Tot PSD.

Nu vede nimeni că Dragnea a îmbrâncit o babă în gârlă ca să o salveze de la înec?  

NOTE:

1. Liviu Dragnea e mustăciosul ăla din stânga imaginii, care-i ținea punga lui Ponta când mânca floricele. Un fel de sclav modern....
2. Nu consum Mihai Gâdea. Din perspectiva mea, prin prestațiile lui manipulatoare până la penibil, Gâdea face un rău imens profesioniștilor din Antene.
3. Nu mai ascult Tudor Chirilă din 2013, când l-am văzut la Pro TV cu Vali Vijelie, deși tocmai scrisese pe blog că manelele sunt un pericol. 

Nu e niciodată ce pare a fi. Miza nu e niciodată la vedere. Actorii nu sunt niciodată cei de pe scenă.

UPDATE:  "Vineri, incepand cu ora 12.00, a avut loc la o intalnire a sefului ANAF cu reprezentanti ai trustului Intact. In cadrul discutiei, au fost prezentate stadiul procedurii de valorificare a imobilelor potrivit sentintei definitive si continuarea procesului de validare a executarii acesteia. In conformitate cu OG. 14/2007 si in cadrul procedurii de valorificare a imobilelor, ANAF va incepe demersurile pentru scoaterea la licitatie a bunurilor confiscate".

Gemul de prune cu miez de nucă (15 lei) m-a trimis direct în timp, în cămăruța aia a bunicilor, nu mai mare decât o baie de bloc confort 2, unde îmi făceam furculiță din degete și pescuiam miejii de nucă din borcane. Am gustat precaut din dovleac cu scorțișoară făcut dulceață (15 lei) și nuci verzi cu scorțișoară făcute dulceață (18 lei), pentru că eu urăsc scorțișoara (și dovleacul, un pic). Ei bine, al doilea borcan avea un gust chiar rezonabil. Ardei iuți făcuți dulceață (15 lei) este un produs bes ti al! N-am mai avut de mult senzația aia că ar fi mișto să am un frigider doar al meu...

Ultimul borcan deschis, cel de sămârzac, m-a lăsat cu o dilemă. Să mor dacă știu ce e acolo. E ceva între mujdei, maioneză, sos de roșii picant... Nici google nu găsește nimic când îl întreb ce e sămârzacul. Găsește "sarmuzac", un fel de mujdei dobrogean. Las'că la prima friptură văd eu ce-i de capul lui....

Am lăsat la urmă vișinata (20 lei). Ce să zic? E o licoare perfectă. N-am băut niciodată o vișinată de cumpărat atât de limpede, exact cât trebuie de dulce și de tare. De obicei, licoarea roșie din sticlele de vișinată din magazine este o sărăcie toxică și rea cu gâtul tău. Asta, în schimb, e chiar bună. O fi din cauză că e din 2011? 

M-am uitat și pe lista de produse. Frate, ți se duce dracului focusul.. Dulceață de cireșe roșii cu mentă. Dulceață de pepene galben cu mentă. Dulceață de gutui. Sirop de cireșe negre. Suc de aguridă. 

Plescăind necontrolat, m-am uitat iar la profilul de facebook al expeditorului. Și-am înțeles tot. E din Focșani, miezul Moldovei și locul de origine al femeilor aprige, din neamul mamei Vrâncioaia. Normal că mi-a trimis un colet deși i-am spus că nu trebuie să-mi trimită nimic. Cu femeile din Vrancea nu te înțelegi când e vorba de mâncare, am rude la Cârligele și știu exact că dacă le intru pe ușă mănânc cât vor ele, nu cât vreau eu. Și numai dacă sunt foarte-foarte bun la negocieri în ziua aia, de nivel diplomatic, pot scăpa fără o găină vie la pachet, niște ouă și niște vin. Dar de cele mai multe ori n-am scăpat. Cu burta plină de bunătăți nu mai gândesc atât de sharp...

Deci, vișinata rămâne la mine. Ce-i cu scorțișoară ajunge la M. Gemul de prune - tot la mine. M nu mănâncă picant, deci rămâne să mă ocup eu și de borcanul cu dulceață de ardei iuți. Iar sămârzacul o să-l iau cu mine, prin restaurantele unde cunosc chef-ii. Sunt curios ce-o să zică...

Moldoveanca e aici. Borcane cu chestii delicioase, marca Bunătăți din Natură, găsiți aici.

Eram într-un loc, la o discuție. Pe ușă tot intrau și ieșeau oameni. Și un câine. Cartea lui Marian Godină, polițistul amuzant, pe masă. Vine vorba de carte și aud întrebarea "Cum ți se pare?"

Paranteza 1 - Mă uit acum în urmă și realizez ce ușor era să zic o banalitate și să scap, băga-mi-aș picioarele în gura mea!

Nu citisem cartea. Știu cine e Marian Godină de la știri. Când a devenit un star pe net nu l-am citit, convins că e o cioacă de PR a Ministerului de Interne. Serios, eu am crezut că omul ăsta nu există de fapt. Doar evenimentele din ultima perioadă, inclusiv eject-ul pe care i l-a aplicat poliția, m-au convins că este vorba despre un om în carne și oase. 

Paranteza 2 - Lui Godină nu i-am citit nici pe facebook decât vreo două story-uri. Și nu e genul meu. Prea vesel, cumva, tot timpul. Și am fost convins că se autocenzurează, pentru că lipsesc story-urile din trafic pe care le știu eu, cu primari, senatori, deputați beți morți și cu interlopi care spun "mă piș pe tine de gabor prost, că n-ai ce să-mi faci decât să-mi dai o amendă, iar bani am". Acum realizez ca nu avea cum sa scrie asa ceva, cat purta uniforma. Și nu e vina omului că nu-l citesc eu, pentru că mie îmi plac foarte puțini scriitori contemporani. 

Am lălăit-o, cât să apuc să deschid cartea și să-mi arunc ochii prin ea. Și-am deschis gura, zicând ceva de genul: "Cartea nu e rea, dar omul ăsta nu vorbește așa, cu "eram nedumerit" și cu "un om inteligent poate greşi". Godină e doar un politist, trăit între polițiști și milițieni, cu vocabularul aferent unui asemenea mediu". Bine, am zis mai nasol de ce rezum eu aici...

Paranteza 3. Oricât ar părea de stupid, cred că am vrut să-l apăr pe polițist, nu să-l îngrop în critici sau să-mi bat joc de cartea lui. Eu sunt mare fan al scrierilor autentice, fruste. Păstrez de vreo zece ani un bilet scris de un recuperator, care i-a buchisit unui datornic mesajul "dacă numi dai banii îți dou foc lo moșină (amasio)". Frate, pentru mine asta este poezie pură....

Interlocutorul meu nu m-a contrazis, cât am distrus eu munca polițistului și editorilor, deopotrivă. M-a privit un pic și s-a întors spre tipul din stânga:

- Tu ce zici, Marian?

Da, frate.... Tipul din stânga mea era Marian Godină. Era de vreo jumătate de oră în cameră, aveam poza lui pe coperta cărții de pe masă și tot nu l-am recunoscut....

Paranteza 4. Cum sunt alții "cardiaci cu inima", eu sunt oligofren cu ochii. Adică n-am memorie vizuală. Uit figuri, confund oameni grav... Trec senin pe lângă oameni cu care am lucrat luni la rând și abordez vesel și voios diverși necunoscuți. Cel mai mișto e când se schimbă la față tipul căruia mă adresez cordial. Am învățat, din experiență, că ăluia îi știu figura pentru că i-am futut direcția sau i-am distrus cariera, când eram ziarist. 

Marian Godină nu m-a înjurat. Nu mi-a rupt capul. Nu mi-a zis nici macar "da' cine pula mea esti, băi gălbejitule, de te iei de mine aiurea?". Pregătirea din MAI și-a spus cuvântul așa că s-a abținut. Noroc că (norocul meu, evident) i-a sunat telefonul și a ieșit din cameră. La finalul discuției, m-am dus eu cu cartea, în camera cealaltă, să-i cer un autograf și să-i spun că-mi pare rău că sunt oligofren cu ochii și cu limbarița. Și că îmi plac foarte tare oamenii care se reinventează, mai ales cei nerăsfățați de soartă, ca el. Dar încă vorbea la telefon și mi-a dat autograful așa, în viteză. Ne-am salutat mut și-am plecat. M-am simțit cam nasol, recunosc, dar răul era făcut.

Și mi-am propus să-l împac pe Marian, aici, pe blog. Sau să-l ajut. Cât s-o putea...

Așa că vă rog să vă duceți, miercuri, 24 februarie 2016, începând cu ora 18.00, la întâlnirea cu Marian Godină. din Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din București. Intrarea este liberă și accesul în sală se face începând cu ora 17.30. Care ajungi pe lângă Marian, te rog spune-i că sunt de acord să scrie "muie lu' bogdan stoica" pe cărțile cu autograf pe care le va semna. Cum am scris eu pe coperta din imagine. O merit, clar. Omul n-are deloc o viață frumoasă din cauza foștilor colegi, și-și merită cu prisosință atât banii pe care-i va câștiga din carte, cât și respectul general. Pe al meu îl are. Iar dacă miercuri ai treabă și n-ai cum să ajungi la lansare, dar vrei să-l citești pe Marian Godină, te anunț că poți să-i cumperi cartea "Flash-uri din sens opus" (Curtea Veche Publishing), de aici. 

În final: Marianeeee! Băi Mariane, n-am nimic cu tine, jur. Scuze. Pula mea, am greșit! Chiar tu ai scris în carte că și un om inteligent poate greși. Darămite unul oligofren cu ochii...

...................

UPDATE octombrie 2016: cartea lui Marian Godină este, din ce știu eu, cea mai vândută carte din România, în acest an. Felicitări, Marian. Când ne-om vedea, vin cu a mea, să-mi scrii MUIE pe ea. Că merit!

Îmi doream de mult, în centrul Ploieștiului, o alternativă la McDonald's. A ajuns să mă termine psihic atacul ăla, identic de fiecare dată, la cei 50 de bani din portofelul meu. Ăsta e scopul rafalei: "Vreți cu lapte mică sau fără lapte mare? Aici sau la pachet? Nu vreți și un cheesburger? Vreți să vă fac un meniu cu tot cu apă?". Dar, pentru că n-aveam unde să mă văd cu alți matinali ca mine, în centrul orașului, m-am tot dus la mec.

Asta până luni, când Alina a deschis prima cafenea 5ToGo din Ploiesti. Ocazie cu care a început un program de viață absolut dement. Se trezește pe la cinci și-un pic. La 6.30 e în centrul orașului, în propria ei cafenea. Pornește espressorul și cuptorul, șterge blaturile, își pune la îndemână cele necesare astfel ca la șapte fix să deschidă și să vândă. Altfel nu va putea plăti chiria, marfa și rata la bancă. De salariu nu-și pune problema, deocamdată, banca e mai importantă. 

5ToGo a fost inventat în București. E o mini-cafenea, unde orice produs costă 5 lei. 5 lei cafeaua, 5 lei fresh-ul, 5 sandwich-ul... Nu, apa plată nu costă cinci lei, și eu am întrebat asta, chiar mă disperă ăia care vând apa la suprapreț. 5 lei costă două sticle. Tot cinci lei te costă si prajiturile, un sandwich.... Cine a luat decizia asta a fost băiat deștept, am văzut niște reacții incredibile la clienții Alinei, lumea are senzația că primește cadouri.

Mai uitați-vă o dată la moaca asta, vă rog. Arată a prințesă răsfățată, care a vrut să fie cool, nu? Ei bine, nu. Micuța stă bine cu voința. A terminat una dintre cele mai grele facultăți din ro, cea de foraj petrolier, unde nu termină decât 1 din 10 studenți (în seria Alinei au fost 150 de studenți din care au absolvit 12). Și a terminat cu note atât de bune, încât și-a găsit imediat de muncă. La Weatherford. Pe coclauri. La sondă. "Era greu... Toată ziua în combinezon, cu bocanci în picioare, murdară de noroi până la ochi... Am prins și minus 30 de grade. Noroc că la sondă sunt oameni extraordinari. Aș fi rămas toată viața inginer de foraj, dar compania ne-a dat cam pe toți afară. Producția asta record de țiței a făcut ca în toată lumea să se facă disponibilizări. Ce era să fac? Domeniul petrolier va rămâne așa ani buni de acum înainte. Am zis să caut altceva, să nu mai depind de alții. Noroc că l-am cunoscut pe Radu (proprietarul francizei 5ToGo). Am discutat, am făcut creditul, am semnat contractul, am plătit franciza... acum am deschis. Doamne Ajută!".

Alina știe că o așteaptă muncă grea. Că e singură împotriva a cel puțin cinci cafenele vechi pe o rază de 200 de metri, că ratele la bancă vor trebui plătite și dacă încasările 5ToGo nu vor fi pe măsură. Că riscă din nou, așa cum a riscat când s-a apucat să învețe foraj fără să știe cum o să meargă industria petrolieră. Știe, dar n-are nici un stres. Are un optimism care mi s-ar fi părut cretin dacă nu l-aș fi văzut la cineva care a mai trecut de alte obstacole. De trei zile, se trezeste la o ora imposibila si munceste ca un roboțel toată ziua: face cafea, servește, bagă patiseria la cuptor, strânge după clienți, dă fly-ere... La deschidere, i-au fost alături o droaie de rude și de prieteni, plus o mulțime de oameni obișnuiți care au văzut cafeneaua deschisă. Marți dimineață am ajuns și eu, la o discuție, cu un amic. Am revenit după-amiază și m-am bucurat să văd cafeneaua plină. Alina nu știe, însă, câți din acești oameni vor reveni, sau câți vor recomanda și altora cafeneaua. Și-am zis să știe măcar că eu mă mut cu cafeaua de la McDonald's, la 5ToGo, în zilele în care am întâlniri matinale. Nu de dragul Alinei, ci de dragul a ceea ce reprezintă ea și afacerea ei. La modul cel mai serios, cafeaua e mai bună ca la mec, prețurile sunt mai bune, iar food-ul mai ... cinstit. Plus că voi prefera oricând să plătesc o cafea cuiva din orașul meu, care muncește pentru el, decât unei corporații conduse de la mama dracului de niște băieți care vor mereu încă 50 de bani de la mine. Eu chiar cred că dacă oamenii dintr-un oraș s-ar susține între ei, orașul ăla ar prospera, iar multinaționalele care nu produc nimic ar închide rapid și s-ar căra în țări cu oameni mai proști. 

5ToGo Ploiești s-a deschis în centrul orașului, în zona tarabelor cu cărți și a șahiștilor de lângă statuia lui Nichita Stănescu. Să vă duceți, că e mișto. 

UPDATE - DOI ANI MAI TARZIU:

Inca ma duc la 5 To Go Ploiesti. S-a format acolo o gasca care-mi place foarte mult. Cafeneaua si-a facut un public stabil, cum vezi in filme, ne stim dupa nume vreo 50 de persoane. De-aia au aparut si masutele de-afara.

 Vineri, 2 noiembrie 2018, la doi ani si ceva de la momentul cand am scris acest text, Alina a deschis a doua cafenea 5 To Go a Ploiestiului. AICI.

Porți barbă când ești suficient de sigur pe tine că o să semnezi un contract în ziua aia indiferent dacă te-ai bărbierit sau nu. Porți barbă când nu contezi pe moaca ta drăgălașă ca să fuți. Porți barbă când meseria sau anturajul impun asta, nu când ești un student analfabet de la Spiru Haret. Porți barbă atunci când fizicul tău emană suficientă masculinitate cât să pară că a generat-o singur, natural, nu ca să mimezi o masculinitate care nu există de fapt.

continuarea - in cartile mele, care sunt aici: 

"Mno, sunt niște băieți cu care am lucrat eu, până să mă mut la Ploiești. Ăla mai micu' a fost cu mine și avea să-mi dea niște bani și mi-a zis că nu mi-i dă dacă nu ne mai futem o dată. De-aia l-am chemat..."

Eu, de culoarea volanului. "Băi, ești nebună? L-ai chemat p-ăla să vă futeți în boscheți?!"

"Nu în boscheți. La baie. Și jegosul dracului a zis că dacă nu i-o sug și prietenului lui, nu-mi dă banii. Îți dai seama ce jegos?!"

Jur, mă uitam la ea ca la un extraterestru. "Deci lu' unu i-ai supt-o și ăluilalt i-ai tras-o. Cu mine acolo. Ești tâmpită, sau cum?!

...

- continuarea în cartea Tipul din Filme nu există, pe care o poți comanda de aici - link