Completează formularul dacă vrei să primești mesaje de la mine. Promit să fie rare, scurte și cool, pentru că și eu urăsc mesajele lungi, inutile și cretine.

chitara cu cafea

Am facut, in decembrie, pentru Jurnal de Ghena, cateva chitare decorative si Alina, de la 5togo, a inceput cantecelul ala cu "vreau si eu". Si am avut timp zilele astea...

INDISPONIBILA. Dar daca vrei asa ceva, scrie-mi la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Citeşte mai departe ...

ce fac fetele la salon - reportaj fara camera ascunsa la Paint Atelier

Da, scriu din nou de Alina de la 5togo. Nu pentru ca arunca cu euroii in mine, ca nu e fata lui Salam. Nici pentru ca-s gay si am facut un barter, sa-mi faca unghiile de la picioare doi ani de-acum incolo. Doar asa, for fun, ca m-am distrat de minune vineri, la Paint Atelier. Adica m-am enervat ingrozitor, dar mi-au iesit cadre misto.

 

Paint Atelier este salonul de (cosmetica? beauty? unghii? muci? .... and shit) al Alinei Anghel, tipa care detine cafeneaua 5togo Ploiesti. Este cumva peste drum de London,  pe B.P. Hasdeu, spre sud, in aceeasi curte cu un afterschool, intr-o casa de-aia veche si misto, cu camere inalte si o curte plina de verdeata.  Intri in curte, pe poarta fara nici o firma (Alina, e musai sa pui ceva) urci niste trepte pline de flori si ajungi in spatiul format din doua camere, facute "la alb" de Catalin, un amic de-al Alinei, si decorate cu bani putini si creativitate multa. Am fost vineri, sa fac niste fotografii. A fost prima oara cand am asistat la niste proceduri cosmetice, iar experienta a fost... cum sa zic... tulburatoare.

Adica am ras eu, am incercat niste glume, dar n-ai cu cine. Cand e vorba de unghii si de gene, fetele se poarta de parca este ceva extrem de important. Si asta nu pricep: nu m-a cucerit nici o tipa cu genele ei. Nu mi s-a intamplat sa stau asa, beat, relaxat, cu cotul in scrumiera, fermecator adica, tipa sa aiba niste craci interminabili, care incep pe scaunul ei si se termina cu pantoful cu care-mi mangaie pula pe sub masa, printre sticlele de vin i se vede decolteul perfect, dar eu sa nu vad si nu simt nimic, pentru ca sunt fascinat de genele ei. Nici n-am intors capul niciodata pe strada, dupa vreo tipa, zicandu-mi: "sa-mi bag pula, ce unghii perfecte are aia, ce mi-ar placea sa i le fut un pic!". Din perspectiva mea, ce-a facut Alina la Paint Atelier e un salon despre nimic, pentru nimic. Pe de alta parte, e clar ca sunt bolnav psihic, sau am probleme de estetica. Ca daca erau toti barbatii ca mine, nu exista nici un salon, si uite, doar in Ploiesti sunt vreo suta. Si aici intru in alta dilema? De ce dracu' a intrat Alina pe o piata atat de agitata, cu o concurenta atat de mare?

 

"Cand am terminat-o cu ingineria, ma gandeam fie la o cafenea, fie la un salon. Chestia asta, cu gene si sprancene, a fost hobby-ul meu. Am si lucrat, in cateva locuri, ca sa mai castig un ban, am facut si niste cursuri, destul de scumpe dealtfel, dar n-am avut bani si timp sa pornesc ambele afaceri in acelasi timp. Si acum, dupa un an de 5togo, dupa ce am pus lucrurile la punct la cafenea, am zis sa fac eu salonul de beauty in care mi-ar fi placut sa ma duc. Nu un apartament de bloc convertit in salon, cu atmosfera de salon, cu scaune speciale, ci un loc intim, dragut, cu fotolii comode, cu lumina misto, unde sa vina fetele sa petrecem timp impreuna la o cafea si la o barfa mica, sa ne simtim bine ca acasa la una din noi. Si cand am gasit spatiul asta..."

 

Eu n-am fost in multe saloane de beauty, nu stiu sa fac diferenta. Dar trebuie sa recunosc si eu ca Paint Atelier arata mai mult ca un living de pizda misto decat ca interioarele pe care le vad prin reclamele altor saloane.

 

Daca m-ai pune pe mine sa-mi fac unghiile, ar dura un minut. Ei bine, procedura din imagini a durat vreo ora. Noroc ca ma pricep, m-am prins imediat ce se intampla... E fix ca la o tinichigerie-auto: degresat, sablat, indreptat, dat stratul suport, apoi stratul final. Tinichigiul si soferul au discutat toate detaliile, de la sursa vopselei, la nuanta, model de aplicare, au studiat suprafetele vopsite in cautarea defectelor, au retusat ce era de retusat, timp in care eu simteam ca se scurge viata din mine, inutil. Sa mor daca pricep de ce se face tot efortul asta, clienta parea misto, probabil ca orice tip ar iesi cu ea in oras ani de zile fara sa se uite cum are unghiile...

 

In partea cealalta, Alina pune gene altei tipe. Asta desi tipa de pe pat venise cu niste gene de-acasa, nu era cheala la ochi. N-am intrebat ce facea exact acolo, daca intai i le-a scos pe alea naturale si i-a pus altele mai lungi, sau daca a bagat gene false in genele naturale ale tipei, cum se baga implanturile de silicon in sani. Am aflat insa ca nu toti oamenii au genele la fel, la unii-s drepte, la altii ondulate. Asta a fost interesat, recunosc. Prima oara cand o sa dau de o tipa misto cu genele crete o sa am un pretext de conversatie. Gen "nu cred ca-s asa de la natura, ia sa vedem pe unde ai ascuns tu bigudiurile alea mici si misto cu care le-ai facut...". Alina face si microblading, adica ceva pentru tipele care n-au sprancene. Apropo: nu vreau sa stiu cum ajunge o tipa, in mod voluntar, sa ramana fara sprancene.

 

Altfel, salonul arata misto, o zic toti/toate cei/cele care-i trec pragul. Nu pot sa-l laud excesiv, pentru ca o parte din lucrurile de-acolo vin din magazia mea, iar la serviciile oferite (manichiura, pedichiura, gene fir cu fir si microblading) nu ma pricep.

Paint Atelier e in Ploiesti, pe Hasdeu 18. Programarile se fac la 0752016888. Poze cu salonul gasiti pe facebook

Citeşte mai departe ...

Ea e Alina, tipa care m-a scăpat de McDonald's

Îmi doream de mult, în centrul Ploieștiului, o alternativă la McDonald's. A ajuns să mă termine psihic atacul ăla, identic de fiecare dată, la cei 50 de bani din portofelul meu. Ăsta e scopul rafalei: "Vreți cu lapte mică sau fără lapte mare? Aici sau la pachet? Nu vreți și un cheesburger? Vreți să vă fac un meniu cu tot cu apă?". Dar, pentru că n-aveam unde să mă văd cu alți matinali ca mine, în centrul orașului, m-am tot dus la mec.

caf

Asta până luni, când Alina a deschis prima cafenea 5ToGo din Ploiesti. Ocazie cu care a început un program de viață absolut dement. Se trezește pe la cinci și-un pic. La 6.30 e în centrul orașului, în propria ei cafenea. Pornește espressorul și cuptorul, șterge blaturile, își pune la îndemână cele necesare astfel ca la șapte fix să deschidă și să vândă. Altfel nu va putea plăti chiria, marfa și rata la bancă. De salariu nu-și pune problema, deocamdată, banca e mai importantă. 

5ToGo a fost inventat în București. E o mini-cafenea, unde orice produs costă 5 lei. 5 lei cafeaua, 5 lei fresh-ul, 5 sandwich-ul... Nu, apa plată nu costă cinci lei, și eu am întrebat asta, chiar mă disperă ăia care vând apa la suprapreț. 5 lei costă două sticle. Tot cinci lei te costă si prajiturile, un sandwich.... Cine a luat decizia asta a fost băiat deștept, am văzut niște reacții incredibile la clienții Alinei, lumea are senzația că primește cadouri.

caf07

Mai uitați-vă o dată la moaca asta, vă rog. Arată a prințesă răsfățată, care a vrut să fie cool, nu? Ei bine, nu. Micuța stă bine cu voința. A terminat una dintre cele mai grele facultăți din ro, cea de foraj petrolier, unde nu termină decât 1 din 10 studenți (în seria Alinei au fost 150 de studenți din care au absolvit 12). Și a terminat cu note atât de bune, încât și-a găsit imediat de muncă. La Weatherford. Pe coclauri. La sondă. "Era greu... Toată ziua în combinezon, cu bocanci în picioare, murdară de noroi până la ochi... Am prins și minus 30 de grade. Noroc că la sondă sunt oameni extraordinari. Aș fi rămas toată viața inginer de foraj, dar compania ne-a dat cam pe toți afară. Producția asta record de țiței a făcut ca în toată lumea să se facă disponibilizări. Ce era să fac? Domeniul petrolier va rămâne așa ani buni de acum înainte. Am zis să caut altceva, să nu mai depind de alții. Noroc că l-am cunoscut pe Radu (proprietarul francizei 5ToGo). Am discutat, am făcut creditul, am semnat contractul, am plătit franciza... acum am deschis. Doamne Ajută!".

caf08

Alina știe că o așteaptă muncă grea. Că e singură împotriva a cel puțin cinci cafenele vechi pe o rază de 200 de metri, că ratele la bancă vor trebui plătite și dacă încasările 5ToGo nu vor fi pe măsură. Că riscă din nou, așa cum a riscat când s-a apucat să învețe foraj fără să știe cum o să meargă industria petrolieră. Știe, dar n-are nici un stres. Are un optimism care mi s-ar fi părut cretin dacă nu l-aș fi văzut la cineva care a mai trecut de alte obstacole. De trei zile, se trezeste la o ora imposibila si munceste ca un roboțel toată ziua: face cafea, servește, bagă patiseria la cuptor, strânge după clienți, dă fly-ere... La deschidere, i-au fost alături o droaie de rude și de prieteni, plus o mulțime de oameni obișnuiți care au văzut cafeneaua deschisă. Marți dimineață am ajuns și eu, la o discuție, cu un amic. Am revenit după-amiază și m-am bucurat să văd cafeneaua plină. Alina nu știe, însă, câți din acești oameni vor reveni, sau câți vor recomanda și altora cafeneaua. Și-am zis să știe măcar că eu mă mut cu cafeaua de la McDonald's, la 5ToGo, în zilele în care am întâlniri matinale. Nu de dragul Alinei, ci de dragul a ceea ce reprezintă ea și afacerea ei. La modul cel mai serios, cafeaua e mai bună ca la mec, prețurile sunt mai bune, iar food-ul mai ... cinstit. Plus că voi prefera oricând să plătesc o cafea cuiva din orașul meu, care muncește pentru el, decât unei corporații conduse de la mama dracului de niște băieți care vor mereu încă 50 de bani de la mine. Eu chiar cred că dacă oamenii dintr-un oraș s-ar susține între ei, orașul ăla ar prospera, iar multinaționalele care nu produc nimic ar închide rapid și s-ar căra în țări cu oameni mai proști. 

caf00

5ToGo Ploiești s-a deschis în centrul orașului, în zona tarabelor cu cărți și a șahiștilor de lângă statuia lui Nichita Stănescu. Să vă duceți, că e mișto. 

UPDATE - DOI ANI MAI TARZIU:

Inca ma duc la 5 To Go Ploiesti. S-a format acolo o gasca care-mi place foarte mult. Cafeneaua si-a facut un public stabil, cum vezi in filme, ne stim dupa nume vreo 50 de persoane. De-aia au aparut si masutele de-afara.

 

 

 Vineri, 2 noiembrie 2018, la doi ani si ceva de la momentul cand am scris acest text, Alina a deschis a doua cafenea 5 To Go a Ploiestiului. AICI.

w1w2w3 w5w4w6  
Citeşte mai departe ...

Alina a deschis un salon. Nu face ca Alina

Mai stiti reportajul fara camera ascunsa, facut la Paint Atelier, salonul de unghii, beauty, muci si #pulameanumaistiu deschis de Alina de la 5 To Go? A fost primul text despre el si o sa fie si ultimul. Dupa trei luni, cateva mii de euro cheltuite si un alt credit bancar pe cap, Alina a inchis salonul.

Asta desi a procedat exact ca la 5 To, Go: si-a urmat ideea, si-a facut necesarul, s-a imprumutat la banca, a investit in dotari, s-a instruit in domeniu si a dat drumul la treaba. De ce n-a mers Paint Atelier, asa cum a mers 5 To Go?Pai, poate si din cauza ca a fost al doilea startup, si s-a purtat mai relaxat decat la primul, facand cateva greseli?

  • La 5 To Go a studiat zona, concurenta, a facut un studiu de trafic pietonal, pe ore si pe zile. La Paint Atelier a fost atat de incantata ca a gasit un spatiu clasic, luminos, cu tavane inalte asa cum dorea, incat n-a mai tinut cont ca era intr-o zona fara vad.
  • La 5 To Go si-a asumat munca in cafenea, ea cu sotul. La Paint Atelier s-a bazat pe angajati care n-au existat, in domeniul asta se lucreaza mult de-acasa, daca studia un pic problema ar fi stiut. N-a gasit manichiurista, cosmeticiana, stilist....
  • Ar fi stiut si ca in Ploiesti sunt deja circa 40-50 de saloane de beauty, care concureaza intre ele prin tarife mici, dar si toate impreuna versus cele cateva sute de cosmeticiene care lucreaza de-acasa.
  • Daca ar fi facut si un plan de business, ar fi stiut cat de mica e marja de castig cand tarifele sunt jos, si nu s-ar mai fi imprumutat la banca mizand pe incasarile din salon.
  • Nici n-ar fi fost, cum este acum, dupa inchiderea salonului, cu aceleasi venituri ca inainte, dar cu o rata la banca mai mare.
  • Singura investitie buna din toata aventura numita Paint Atelier a fost cursul de cosmetica pe care l-a facut si care ii confera acum dreptul de a practica o meserie. Dar a costat de-a uscat-o.

Alina nu e singura care s-a dus in gard cu afacerea proaspat lansata. Peste jumatate din firmele infiintate in Romania nu apuca sa depuna de trei ori bilantul contabil anual. Din restul, inca jumatate ingroasa lista celor aflate in insolventa sau in lichidare. Bancile sunt pline de active ramase din creditarea unor afaceri gandite prea optimist, iar firmele mari se reumplu de oameni care au plecat pe drumul lor, acum ceva timp, au esuat si acum se intorc la stabilitatea conferita de un salariu fix. Si nu e vina nimanui. E normal sa se intample asa, atata timp cat scoala romaneasca nu ofera aproape nici un fel de educatie antreprenoriala sau de economisire. Doar facultatile au asa ceva, si aceasta abordare exclude de la succesul pe cont propriu mii de oameni gen mecanici-auto, cosmeticieni, mici mestesugari, cofetari, maseuri etc, adica fix oamenii care in orice tara din lume constituie clasa de mijloc, coloana vertebrala a economiei. De-aia sunt atat de multi oameni in Romania care stiu sa faca ceva foarte bine, dar nu pot sa-si dobandeasca indepedenta financiara si prosperitatea.

Mediul privat ofera, sporadic, training de business. Unele solutii sunt, din pacate, doar tipare occidentale si nefunctionale in Romania. Altele sunt doar metode educationale de facut bani. Altele, cum e asta, sunt bune, si nici nu costa mult. Intrebati-o pe Alina, acum, dupa inchiderea Paint Atelier, daca ar fi dat 300 de euro pe niste consultanta de business care sa o faca sa evalueze corect potentialul salonului. Eu pun pariu ca ar urla DA, dupa ce a cheltuit peste 3.000 de euro ca sa invete cum sa NU deschizi un salon de beauty

Apropo: care vrei sa cumperi oje si alte cacaturi profesionale de unghii, masute, fotolii, covorase, o masa de masaj, niste veioze si niste lustre - toate aproape noi - te rog sa-i scrii Alinei. Dar dupa ce citesti si asta, da? 

Citeşte mai departe ...

de ce am fost barista o zi la 5 To Go Ploiesti

Pai, in primul rand, pentru ca nu m-am inselat asupra conceptului. A trecut un an de la deschiderea 5 to go Ploiesti si inca ma duc la cafenea, aproape in fiecare dimineata, ca Fat-Frumos la izvorul cu apa vie. Sa-mi organizez ziua. Adica sa iau o cafea, sa aprind o tigara uitandu-ma cum& trec oamenii pe strada si sa ma gandesc unde trebuie sa ma duc si de ce.

caf08

Nu m-am inselat nici asupra Alinei. Micuta a bagat ca MIG-ul, in fiecare dimineata, pana cand i s-a schimbat viata si a fost obligata sa angajeze un om. Obligata de Adam, fiul ei. Da, stiu ca pare ireal, dar intr-un singur an, la doar cateva luni de cand se cunosteau, Alina si Cosmin s-au casatorit si au facut un copil. Poate ca nu e mare lucru, dar mie, un tip incapabil sa consolideze o relatie, asa ceva mi se pare senzational de misto.

 

Momentul in care mi-am dat seama anul trecut ca am de-a face cu un om misto a fost ala cand am descoperit ca Alina facuse una dintre cele mai grele meserii din lume: "Toată ziua în combinezon, cu bocanci în picioare, murdară de noroi până la ochi... Am prins la sonda și minus 30 de grade. Aș fi rămas toată viața inginer de foraj, dar productiile mari de țiței au facut compania sa ne concedieze. Ce era să fac? Domeniul petrolier va rămâne așa ani buni de acum înainte. Am zis să caut altceva, să nu mai depind de alții. L-am cunoscut pe Radu (proprietarul francizei 5ToGo), am discutat, am făcut creditul, am semnat contractul, am plătit franciza... Doamne Ajută!". Tin minte ca discutam chiar in cafenea, plina de moloz, cu muncitorii care faceau amenajarea. Iar pozele astea n-au fost vazute de nimeni, pana azi.

 

De cand are cafeneaua, Alina nu mai miroase a petrol, nu mai e murdara din cap pana in picioare, dar n-a avut un an usor. Au fost si perioade cand incasarile cafenelei au fost mai mici decat rata la banca si cheltuielile de functionare, sau saptamani cand cafenelele din vecinatate i-au sutit clientii cu promotii bune. Alina a rezistat insa cu brio si a ramas aceeasi tipa cool, mereu cu zambetul pe buze, mereu optimista, cu businessul facut corect: n-a schimbat cafeaua, n-a micsorat prajiturile, n-a scumpit apa. Si sa vezi chestie: incetul cu incetul, businessul a rasplatit-o cu venituri suficiente cat sa asigure decent traiul familiei si sa finanteze inca un start-up de afaceri, in alt domeniu, despre care Alina o sa vorbeasca in curand. Cum s-o refuzi, asadar, cand te roaga sa-i colorezi un pic aniversarea de un an de cafenea?

Astea-s pozele de miercuri, 8 martie, cand am facut cafea pentru clientii 5 to go. A fost fun. 

 

M-am mutat cu cafeaua de dimineata la Alina, acum un an, din motive deloc legate de cafea, pe care le-am mai enuntat: prefer să plătesc o cafea cuiva din orașul meu, care muncește pentru el, decât unei corporații conduse de la mama dracului. Asa cred eu: ca daca am fi mai multi care ne cheltuim banii intre noi, orasul, cu toti oamenii din el, ar duce-o mai bine si ar fi un loc mai misto.

\

Acum, la un an distanta, constat ca vin aici in fiecare zi pentru ca imi place la nebunie. Imi place cafeaua, imi plac discutiile despre muzica si fotografie cu Claudiu, imi place ca vad des aceleasi figuri, imi place la nebunie sa-i vad pe Alina si Cosmin evoluand de la iubiti frenetici la cuplu linistit si de la cuplu linistit la parinti misto, imi plac sandwich-urile atat de mult incat imi iau mereu cate doua, imi place latte-ul pe care-l iau cand am baut deja prea multa cafea, imi place ca de pe al doilea scaun de afara vad cu zoom-ul, printre copaci pana in statia de autobuz de la Posta, imi place ca aici vin la pranz copii d-aia buni care nu fumeaza si nu urla obscenitati, imi place cum zambeste tipa de la magazinul de haine de langa cafenea, imi place ca Alina are mereu incarcatorul de telefon la ea,  imi place mosul care vine sa-i dau zilnic doi lei si-o tigara, imi plac gunoierii care ma saluta cu "salut, boss, daca mai gasesc carti vechi ti le aduc, da?". Imi place pana si tipa aia din Spania, care mi-a cerut o tigara, mi-a zis guapo si mi-a zambit cu toate cele treisuteoptzecidemiidekile pe care le are.

Si-mi mai place ceva. Pentru ca textul de acum un an, de pe acest blog, dedicat 5 top go, a facut 200.000 de afisari si a fost declansatorul unui interes care a facut din Alina o vedeta nationala iar din 5 to go una dintre cele mai mediatizate francize romanesti, asta mica are senzatia ca-mi e datoare. Habar n-are ca ii sunt dator in egala masura. Am avut, la 5 to go, mai multe intalniri de business decat crede ea, multe de bun augur. Am cunoscut si cateva tipe misto aici, care mi-au umplut la fel de misto niste timp. De-aia am facut pe barista aici: 5 to go este un loc care mi-a purtat noroc tot atat de mult pe cat acest blog i-a purtat noroc Alinei. Eu si Alina aniversam impreuna un an de cafenea, pentru ca ne suntem datori reciproc pana la anulare.

Si tot de-aia fac cinste azi. Anul trecut, la deschiderea 5ToGo Ploiești, am facut cinste cu 27 de cafele primilor 27 de clienti ai cafenelei, pentru ca Alina avea 27 de ani. Azi dau 28. Asa ca daca vrei o cafea moca azi, du-te in centru, zona tarabelor cu carti, cauta cafeneaua si si spune parola "La Multi Ani!".

Citeşte mai departe ...

Ghidul rătăcitului prin Ploiești

Sa zicem ca trebuie să ajungi în Ploiești, pentru câteva zile, cu afaceri, sau pentru câteva luni, cu treabă. Habar n-ai de nimic, ai doar câteva referințe, de la amici din oraș, dar nici unul nu știe pulsul orașului la zi. Cauți pe facebook, citești două trei articole de pe net și nu ajungi la nici o concluzie. Ți-ar fi de folos cineva care știe toate localurile, tot ce s-a deschis, unde e cool și unde nu.

Adică eu.

Pe bune, jumătate din viața mea, mai ales in cursul săptămânii, se desfășoară în localuri. De 10 ani lucrez de acasa sau din locul indicat de client, iar întâlnirile pe tema joburilor de presă/fotografie/imagine sunt tinute, în 99% din cazuri, în diverse locuri publice. Nu pe o bancă în parc, deși nu mi se pare atât de stupid pe cât arată. Și nici acasă, pentru că nu vreau să transmit semnale aiurea. În cafenele, baruri, restaurante și alte locuri în care poți discuta cu un om. Astfel, m-am țepuit oriunde a fost nevoie și am descoperit toate locurile mișto ale orașului. Așa că întreabă-mă fără frică unde să te duci prin Ploiești

De fapt, nu mă mai întreba, că îți explic eu, în mare. În ordine alfabetică, că altfel nu-mi iese...

A

about me

B

ballroom. Cea mai frumoasă sală de evenimente din Ploiesti nu e in Ploiesti, ci la Bucov, la Pik Elegance. Cu etaj/balcon interior, balustrade, lumini cool, e extrem de cinematica, am făcut niște cadre acolo de senzație. Sali misto mai gasesti la Sky (Paulesti) si la Lacul Verde (Targsor).

biliard? Cea mai bună alegere e Sky Play. Arată senzațional, mesele-s bune, lumina e perfectă, muzica ok, personal mișto.

bistro-uri? Epic Pub, unde am mâncat cu plăcere până și hamburger, adică ceva ce nu înghit cu drag decât la Hard Rock Cafe. 

bowling? Sa mor daca stiu, n-am mai jucat de 5 ani.

C

Cafenele? Depinde pe unde ai treaba. In centru, recomand cafeaua de la 5togo. In zona de nord a orasului du-te la Tutti Caffe, din Ploiești Shopping City, unde cafeaua e de la una dintre cele mai bune din oras. 

Cluburi? Nu recomand nici unul. Mai toate sunt pline de interlopi si wannabe de interlopi. N-am ajuns niciodata treaz intr-un club, ca nu-mi place să urle o boxă la mine si sa nu ma inteleg cu ai mei, dar anșeeea, dacă suntem in grup si ne îmbătăm atât de tare încât să credem că în cluburi vom gasi si fute ceva nou, ajung cu băeții în Sky. Nu futem nimic, bineînțeles, că fetele de club nu fut boșorogi betivi ca noi, dar senzația aia ca am putea ca sa futem e foarte mișto, suntem ca niste copii in ajun de Craciun....

Cofetării? Aici chiar suferim grav, n-am ce să-ți recomand, ca nu prea mananc deserturi in oras, cu exceptia momentelor in care imi aduc aminte de deserturile copilariei, de la Orizont.

Cosmetica & shit? La Michelle, clar. Am fost cu o tipa care se epila acolo si pot sa va asigur ca situatia de la fata locului era impecabila.

Curățătorie? 
Rineea Clean e tata lor, chiar dacă Irina e mamă...

D

Dans, muzica, arte vizuale? Te muti ceva mai mult timp in oras si esti si cu copiii? Du-te la Robert, care are o megașcoală de muzică, sau la Georgiana de la Clever Children Ploiești.

Dinți? Te doare măseaua? Ia cu Officedent, de departe cei mai șmecheri, mari și cool doctori de dinti din oraș. 

E

Organizezi un eveniment aici, sau ai de gestionat o campanie locala de presa? Apelează tot la mine dacă vrei o imagine corectă a presei locale și a resurselor reale de promovare, pentru ca au ăștia niște harfe, te împachetează în minciuni de nu te vezi.... Plus ca vorbesti cu cel mai citit tip din oras...

F

fitness? Sala care-mi place mie e aia de la Afi Ploiesti, are inclusiv un semiteren de baschet si pistă de alergare, nu trebuie să te joci de-a hamsterul, pe bandă. Dar nu ma duc acolo, ca e departe de mine, ar insemna sa tai orasul in doua. 

Pentru flori, buchete si alte cacaturi romantice care impresioneaza pizdele mișto recomand Colțul cu Flori.

cauti un fotograf? Moa. Și dacă nu te pot ajuta eu, pentru că unele chestii mă disperă și nu le fac, știu bine comunitatea foto locală și-ți pot recomanda cea mai bună variantă.

G

greu sa gasesc ceva cu G

H

hoteluri? Nu-mi iau cazare în Ploiești, pentru că aici locuiesc, dar am frecventat, pentru ședințe foto și diverse, două hoteluri: Central, cu o poziție fabuloasă, și Pik Elegance, mai discret, ca e hacana, nu central. Vi le recomand pe amândouă fara sa stiu exact cum sunt serviciile. 

I

idiot mai mare ca mine, in raport cu femeile, nu exista.

J

jurnal de Ghena este prima carte scrisa de o pisica din Ploiesti. Se gaseste doar AICI.

K

kolectionarul.ro n-are nici o treaba cu Ploiestiul, dar imi place maxim.

L

faci frecvent cumparaturi de legume/fructe, ca veganu' si vegetarianu'? Ia cu carte, de la Aprozărești, George chiar își alege furnizorii cu grijă, iar tot ce-am mancat de la el a avut gust.

M

muia este un lucru foarte bun daca-l face o tipa care stie bine sa faca asta

N

n-am chef sa scriu nimic cu N

O

o data am gasit 50 de lei in parcul de la Sala Sporturilor. Du-te si pe acolo, poate gasesti si tu.

P

piscine? Vara, outdoor - mergeți la Sky. Indoor - mergeți la Pik Elegance, unde e singura piscină din oraș cu apa sterilizată cu sare, nu cu clor. Deci nu te ustură ochii de la apa, nici în cur de bani. Un plus important: piscina se deschide la 6 dimineata.

pizde? Te rog eu, nu fute escorte de pe net sau fete recomandate de taximetriști. Nu ieși la agățat beat ca boul, că o să dai peste o membră a Lotului Național de Boli Venerice. Avem fete mișto, dar e destul de greu să le fuți în aceeași zi în care le cunoști, ca nu suntem toți niște scriitori de mare excepție [:)))))]. Construiește o relație, nesimțitule, că fetele bune de pula nu sunt simple bucăți de carne, au și ele suflet. Sau, mai bine, adu cu tine o spectaculoasă de-aia de Capitală. 

R

restaurante? Aici n-am să fac un top, pentru că nu-s un cunoscător d-ăla extrafin, iar gusturile nu se discuta. În ordine alfabetică, după criteriul "locuri în care poți să te duci la masă cu un expat fără să-ți faci țara de râs", iti recomand Doma Urban Bistro, Lacul Verde Resort si Sky Cuisine. Pentru mâncare bună zi de zi, sau pentru mese în grupuri mari, fără să-ți rupi buzunarele, du-te la Berbec sau la Orizont

S

cauti un spa misto? Caută pe navigație Sky Blue Hotel. Acolo e un spa de senzație. 

T

turism, adica? Ai ceva timp liber? Vorbește cu Mihaela, sau du-te la Gradina Botanica Bucov, Muzeul Ceasului, Muzeul de Arta.

U

sunt pasionat la maxim deupcycling. daca vrei, te invat si pe tine cum s-o faci.

V

veterinar? Dacă ești cu hamsterul după tine, ca Dragnea, du-te la asta mică.

Z

zalte chestii pe care e bine sa le stii:

  • Lasă-ti mașina la hotel si mergi cu taxi-ul, pentru că Ploieștiul e un oraș sistematizat aiurea, nici un ne-localnic nu se descurcă. La orice firmă de taxi ai suna, ai grijă însă să ceri un taxi curat și cu aer condiționat. Crede-mă, sunt cereri justificate.
  • Relaxează-te, ca nu ești în comuna primitivă. Suntem normali, prietenoși, ești cumva acasă, 15% din populația Ploieștiului învață sau muncește în București. De-aia ni se spune Sectorul 7 si sigur suntem mai cool decât Sectorul 5. Apropo: știai că noi ajungem mai repede la Arcul de Triumf decât jumătate dintre bucureșteni?
  • Daca ti-a casunat pe cartile mele, sau le vrei sa le daruiesti cuiva cu autograf si dedicatie, lasa-mi, cu o zi inainte, un mesaj AICI si a doua zi vei gasi cartile personalizate cum vrea muschiu' tau la cafeneaua 5togo Ploiesti.
  • Aceeasi procedura se aplica si daca vrei ceva din chestiile astea.
 

Revin, dacă-mi mai aduc aminte de ceva important. Have fun.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2019 Bogdan Stoica