www.bogdanstoica.ro

V-am spus ca am o zana buna la Orange?

Eu si cu N am "tinerit" impreuna, intr-o gasca vesela. El vindea pagere cand eu m-am apucat de presa. Cand el s-a apucat sa vanda telefoane mobile pentru Dialog, eu eram client Connex. Pe urma Dialog a devenit Orange, Connex a devenit Vodafone si m-a muit, asa ca m-am portat la Orange.  Si-am ajuns iar la N si la gasca lui, pentru ca omul a evoluat, acum e manager. Si, din gasca lui, eu lucrez cu R.

Sincer, habar n-am cum am ajuns sa am de-a face cu R. Sigur nu m-am dus eu de nebun la ea, si nici nu cred ca m-a aruncat N in contul ei de clienti. Cert este ca R a ajuns sa fie zana mea buna, care ma scoate din toate rahaturile.

Am stricat telefonul. Am nevoie de inca un telefon. Am nevoie de o tableta. De un sim. De alta tableta. De alt sim, ca ala nu e ce vreau. A scapat fii-mea in convorbiri si m-a spart. Am stricat iar telefonul. Sa mor daca m-am dus vreodata la ea, ca un client standard, care se intereseaza de noile oferte, de reduceri, de noutatile tehnologice. Nu, tata. M-am dus numai in criza tehnologica, de timp si de bani. Numai cu ceva lipsa, sau cu ceva greu de facut. Si, de fiecare data, R a gasit o solutie. 

Va spun eu, unul care umbla prin toate vagaunile posibile si imposibile si foloseste vocea si netul in situatii in care oamenii obisnuiti nici nu stiu unde si-au pus telefonul: din punct de vedere tehnic, Orange este un operator de telefonie si de date mai bun decat Vodafone. Dar si daca n-ar fi fost, tot as fi ramas client, pentru ca, pana acum, n-a fost problema pe care s-o am si pe care sa n-o rezolve R. Am ajuns sa nu ma mai simt client Orange, ci oRange. 

DISCLAIMER

  • Publicarea acestui text nu a fost solicitata/platita nici de Orange Romania, nici de Orange Shop Ploiesti si ma doare-n cot de cei care o sa spuna ca trebuie sa fie vreo combinatie la mijloc. Nu e.
  • Orice asemanare intre personajele N si R si angajati ai Orange Shop Ploiesti al caror nume incepe cu aceste litere este voita.
  • Acest text apare azi, 3 mai 2014, pentru ca azi mi-am gasit timp sa scriu. Nu cautati legaturi cu campanii sau oferte Orange, pentru ca nu exista.
  • Nu mai sunt client Vodafone pentru ca nu merita. Vodafone sucks.

Cat timp iti ia sa scapi de o mie de prieteni din lista de Facebook

Pe 6 aprilie, mi s-a pus pata. Aveam 3.276 de prieteni in lista de pe Facebook, din care nu cunosc personal nici un sfert. Azi, 3 mai, am 1.995 de prieteni.

Cum am facut? Am folosit toate mijloacele puse la dispozitie de Facebook. Care - intre noi fie vorba - daca introduce functia de a sterge cate 10 prieteni o data, da lovitura, dupa care da faliment. 

  • Am sters toate cunostintele comune pe care le am cu doua persoane, absolut demente, care-mi fut telefonul si emailul de ani de zile.
  • Am sters necunoscutii afisati ca avand, in fiecare zi, aniversarea. 
  • De pe newsfeed, am sters pe oricine posta bullshit-uri.
  • Am sters toate persoanele necunoscute care lasau like-uri sau comentarii la postarile mele. Daca le place, au acces la postari dand "follow".
  • Cand am dat de cate un/o antipatic/a, am intrat si in lista de prieteni comuni. Si ghici ce? Era plin de antipatici, si acolo.
  • Am sters persoanele care m-au invitat sa joc diverse cacaturi de jocuri.

De ce am sters o mie de prieteni? In principal, din motivul asta. Dar si din asta.

...............

Daca vrei sa comentezi ceva la acest text, intra AICI.

Cu Dacia Duster si cu ochelari Maybach. Asa ceva....

Am niste Skechers. Luati prin 2002. Dumnezeule, ce pantofi.... Comozi, rezistenti la zgarieturi si lovituri. In 10 ani nu s-au gaurit vreun pic, pe talpa sau pe laterale, desi i-am purtat de ma intrebau prietenii - frate, dar tu altceva de incaltat mai ai? sa facem o cheta sa-ti luam ceva?

Din pacate, aspectul lor a avut de suferit. Deasupra calcaielor nu mai exista burete. Marginea aia alba devenise cacanie. Atele duble, albe, devenisera sigle si negre. Aratau ca dracu', clar. Si, lipsiti fiind de orice sigla, Skechers-i mei devenisera niste rapandule de 10 lei, care atrageau atentia oricui. 

Asta pentru ca eu prefer hainele fara sigle, logo-uri, inscriptii cat Oltul de mare. N-am ajuns acolo incat sa scot cele trei dungi de pe Adidas, dar daca fac astia vreun model fara, mi-l iau. 

Am dus, anul trecut, Skechers-i, la mama, sa-i trimita la tara, sau sa-i dea de pomana, treaba ei... Mama a uitat de ei. Si i-am gasit, taman azi, cand ii faceam curat in magazie. Si-am decis sa fie din nou ai mei. Vor sta acolo, pentru momente in care am de mesterit, ceva, pe acolo. 

Dupa mestereala, am mers la mitingul lui Ponta. La fix sa-l vad cu ochelarii lui de firma. 

Ignor faptul ca e premier, ca e lider de partid, ca ar trebui sa fie mai atent la detalii. Ma uit doar la tipul inalt cu ochelari Maybach si ma gandesc ca stiu o multime de gretosi. Ca am cunoscut snobi profesionisti, la a doua sau a treia generatie. Cunosc tipi atat de bogati incat isi cumpara chestii fara sa le vada sau fara sa le placa, dintr-un soi de stres, ca nu-si pot cheltui banii.

Dar o asemenea tampenie n-am vazut in viata mea.

Cum sa-ti, iei, ma, ochelari Maybach?!

Singura situatie normala in care poti sa porti asa ceva este cea in care ai cumparat o masina Maybach, si ai primit ochelarii o data cu brelocul de chei.

Altfel, iti iei ochelari de la ... firmele de ochelari. Niste Police, Polaroid sau niste Ray Ban ce-aveau? Nu sunt destul de buni? Prea populari?

Sau ia-ti ochelari de la brandurile dedicate accesoriilor, gen Dolce&Ma-ta, si alte cacaturi de-astea, care au scuza ca sunt la moda. Daca nu esti anti-fashion, ca mine, ce problema ai putea avea? Ca au replici identice toti tiganii?

Ca arati ca un cocalar?

Pai cum sa fii mai cocalar decat atat: cu ochelari Maybach, intr-o Dacia Duster?!

Ce-o sa urmeze: un tiganus in masina, cu o frunza mare de Paulownia, in loc de aer conditionat? Led-uri de jur-imprejurul telefonului, care sa se aprinda diferit, in functie de cine te suna? Un ceas de mana cu cadranul vopsit in culoarea pielii? Chiloti cu cofrag de oua, pentru coaie?

Si, cand o sa fii sa-ti cumperi si tu o masina nemteasca, ce ochelari o sa-ti iei: NASA?!

Faci un miting? Atunci îmbracă-ţi adecvat oamenii, ca să nu mă sperii

Faci un miting? Atunci îmbracă-ţi adecvat oamenii, ca să nu mă sperii

Miting PSD la Ploiesti, pentru euroalegeri. Au facut si liberalii, o sa faca si altii. E normal. Asa se face cand vrei sa injuri pe cineva. Nu poti convoca o conferinta de presa in care sa spui Basescu e chior, Antonescu e fraier. Asa ca faci manifestari electorale, la care vine presa, sa se adape de la izvorul cacaturilor. 

Nu e normal, insa, sa nu tii cont de cel mai mic detaliu. Sa nu le spui, celor responsabili cu umplutul salii, sa-si aduca oamenii in anumite conditii. Adica cel putin imbracati corect, cu atitudini prietenoase, in culorile partidului, sau in alb. 

N-o spun eu. Scrie peste tot, pe unde se scrie despre tehnica adunarilor electorale. Uitati-va si la mitingurile cu activul de partid din strainatate.

Tipul asta, din imaginea de mai sus, a venit la mitingul lui Ponta, de la Ploiesti. Deci e implicat, habar n-am la cel nivel de competenta, in alegerile europene. E, cum ar veni, fie purtator de mesaj, fie vector de imagine, pentru o comunitate sau un grup oarecare, din Ploiesti. 

Pe bune? Ăsta?!

N-am nimic cu tipul. M-aş bucura să fie un tip foarte competent în ceva, şi să beneficieze de respectul unora, pentru asta. Dar tot l-aş fi rugat să ascundă tatuajele, pentru că şi aşa PSD are reputaţia unui partid de golani şi interlopi, iar tatuatii, oricat de ok ar fi ei, nu sunt inca bine vazuti in Romania. Tot i-aş fi spus să pună un jeans până la glezne şi un tricou simplu. Asa, pentru public. Si i-as fi spus sa se miste lent, ca un cetatean de treaba ce este.

Şi ştiţi de ce? Pentru că nu mi-aş mai fi pipăit, involuntar, buzunarul în care aveam telefonul, când a trecut pe lângă mine. Senzaţia asta de insecuritate nu e deloc europeană...

Esti fotograf de nunti? Si cand ai invatat ultima oara CEVA?

Esti fotograf de nunti? Si cand ai invatat ultima oara CEVA?

Streetphoto, da. Portret, da. Nud, da. Business, cladiri, sedii, produse, da. Pitici? Pisici? Sigur. Dar nu si nunti. Am vazut atatea poze proaste de nunti, si cunosc atatia cretini care-si spun fotografi de nunti, incat n-am vrut nici sa aud de asa ceva. Nici sa invat, nici sa practic.

Asta pana m-a convins Sorin sa ma duc la workshop-ul lui Iulian. Si, desi eram convins ca o sa ma tavalesc de ras, a fost foarte misto.

De exemplu, am invatat ca inainte de primele poze, e bine sa faci %^&, ca daca le oferi aia mirilor, e bine sa le ceri *&*, ca atunci cand e innorat, rochia aia alba se vede mai misto daca ai *(_, sau ca forma de *&% e cea mai misto in fotografia de acest tip. Ca trebuie sa fugi de culorile &%^, ca o mireasa grasa arata bine daca o asezi &*$, si ca niciodata nu trebuie sa fotografiezi un mire cu *$%. Dar si ca daca fericita pereche vrea ca pe fundal sa apara ceva anume, e bine sa le %$# fetele intr-un mod anume.

Ce vreau sa spun este ca daca eu, un tip pentru care un cuplu imbracat frumos, sarutandu-se, reprezinta un subiect plictisitor, am avut ce invata de la Iulian, cred ca multi dintre fotografii de nunti din Ploiesti ar avea cu mult mai mult de invatat.

Mai ales cei care nu inteleg ce reprezinta , %^&, , *&*, *(_, , *&%...

kids, birds & rain

Curcubeul. Ce e el, în ce zone ale globului creşte şi când apare la tv

Ploua cu soare, ieri, pe la 6 seara. Eram la poarta scolii, asteptandu-mi pustoaica sa iasa de la cursuri, si am coborat din masina, "sa vad cum e". Si m-am binedispus brusc, pentru ca mi-au revenit in minte toate expeditiile facute prin cartier, in copilarie, in momente similare. Sa vedem daca apa de ploaie e calda. Sa vedem daca florile ofilite isi revin brusc, cum auzisem. Sa facem celebrele curse de paie, in apa care "fugea"spre gurile de canalizare".

Din pacate, ieri n-a fost la fel. In spatele meu, in statia de autobuz, toata lumea si-a deschis umbrelele si s-a adapostit sub copertina statiei. Din fata veneau copiii, iesiti pe poarta scolii. Unul-doi, relaxati, privind in sus si discutand. 90%, insa, era aproape de o stare de panica si fugeau spre masinile parintilor.

Suntem distrusi, pe bune, ca specie, daca va mai educati copiii sa se teama de ploaie ca de hepatita, sa fuga de niste stropi de apa cum ar fugi de un pitbull turbat, si, in general, daca nu va mai opriti niciodata sa arati pustilor genul asta de lucruri. Si pe urma va mirati ca n-aveti urmasi, ci asistati.

Stiti ce-ati pierdut ieri, voi astia, care v-ati ascuns disperati de ploaia cu soare? Chestia aia colorata de pe pungile de Skittles: curcubeul.

UPDATE - La 24 de ore de la ploaia cu soare, m-a razbunat piticoata din fotografie. Felicitari parintilor, care au scos-o in ploaie echipata corect, in loc s-o bage in casa de frica ploii. 

Comenteaza, daca ai ce, pe www.facebook.com/bogdanstoica.ro

Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica