Sa cumperi un hamac, din Romania, e o prostie. Alea din plasa, vandute pe DN-uri, sunt mici si incomode. Cele din Carrefour se rup instantaneu. Am mai gasit prin Metro unele, care te rulau ca pe o sarmaluță, odată așezat in ele. Asa ca, la cererea unei proprietare de casuta de vara, am decis sa fac singur un hamac. Si mi-a iesit la fix.
Ce cumperi:
Te duci la orice croitor, sa-ti faca din cele doua bucăți de metraj un tub cu lungimea de 2.5 metri si latimea de un metru, cu cusaturi triple pe fiecare parte (10 lei). Bagi buretele in folie, si folia in metraj. De ce toată chestia asta? Pentru că atunci cand ploua pe hamac, sa nu se ude si buretele, ci numai materialul textil, si sa se usuce rapid.
Cum nici o croitorie din Ploiesti n-o sa-ti coasa la masină tiv-uri cu ață groasa, prin material gros, ceva ce include si cinci centimetri de burete, coși manual doua tivuri largi, la ambele capete ale hamacului. De-asta ti-ai luat ață rezistentă și ace mari. O să dureze să faci cusături duble, de mână, dar nu vrei sa-ti vezi copilul cazut in cap, nu?
Prin tivuri introduci cele doua tevi rectangulare, care nu vor permite hamacului sa se curbeze, cand te așezi pe el. Prin țevi introduci corzile de alpinism, la capetele carora faci ochiuri unde atașezi carabinele.
Cumparaturile le-am facut pe durata unei saptamani, cand ajungeam in zona vizată, cu alte treburi. Cusutul manual, taiatul tevilor si montajul corzilor si carabinelor au reprezentat toata munca fizica si au durat, impreuna, maxim doua ore.
Vei obtine un hamac perfect plan, care poate fi ancorat de orice chestie solida, fie ea un stalp vertical sau o balustrada orizontală. Da, va costa cat un hamac din comert, dar va fi:
Have fun.
Am fost la SELFIE. Ma' girl era extrem de curioasa sa vada filmul cu liceenii dezorientati, asa ca m-am executat. Si, desi s-a plictisit in unele momente, ei i-a placut filmul. Nu ma mir, pentru ca ma' girl are 12 ani. Eu, insa, mai aveam un pic si ma sinucideam cu popcorn.
Nici nu stiu ce-a fost mai prost in film:
Pe bune, asta e film?! Adica astia de la Cinema City difuzeaza orice cacat, daca are generic si coloana sonora? Trecand peste absenta mea evidenta din targetul Selfie, asta tot ramane un film destinat adolescentilor cretini, nu adolescentilor....
Am mai vazut, recent, un film foarte prost. Insa pe langa SELFIE, KILLING TIME este un film de Oscar. Poti sa vezi Killing Time si sa razi de replicile idioate si de povestea dezlanata. La SELFIE te gandesti doar cate celule nervoase ti-au murit in timpul pierdut cu filmul.
Asa ca va rog frumos: asa cum nu mancati mercurul din termometru, asa cum nu va bateti parintii, asa cum nu mancati de pe jos, va rog frumos sa nu va duceti sa vedeti Selfie. Nu merita. E un film prost. Foarte, foarte prost.
I-a fugit lui Adrian Minune, de-acasa, pustoaica de 16 ani. Cu Franco, un pulifrici oarecare, de 19 ani, pe care crede ca-l iubeste. Cumva, o inteleg pe fata. Il vede pe tac'su de sus, de ani de zile, si nu-l poate considera un model. Adrian Minune e doar un nene care accepta sa fie filmat cand ia la suturi in cur de la oameni beti, cu conditia ca acestia sa-i bage in buzunare niste bani, cand se plictisesc de el.
Cat ar fi de prost si de nociv, Minune n-are nici o vina pentru problema cu aia mica. Ce pateste el poate pati orice tata de fata. Asta pentru ca noul cod penal favorizeaza sexul cu minorele. Pedeapsa cu inchisoarea pentru actul sexual, de orice natură, cu un copil care nu a împlinit încă 15 ani, a disparut. Acum e valabila doar pentru cei care fac sex cu copii sub 13 ani, si, e mai mica cu trei ani decat in vechiul cod penal. In plus, nu se mai pedepseste deloc actul sexual consimtit cu o minora, dacă diferenţa de vârsta intre participantii la partida de sex nu depăşeşte 3 ani.
Nu ma poate convinge nimeni ca in facerea noului cod penal n-au fost implicati indivizi cu inclinatii pedofile, sau care au probleme cu vreun copil disperat dupa sex cu adolescente. De ce ai reglementa prin lege ca un copil de 13 ani are discernământ atunci când vine vorba de a întreține relații sexuale? De ce ai dezincrimina sexul cu o fata de 15, 16 sau 17 ani? Stiu, cam atunci isi incep adolescentii viata sexuala, dar restrictia din vechiul cod penal ii facea pe unii sa se gandeasca de doua ori inainte de a imbata o pustoaica, ca sa i-o traga.
Pe scurt: Cui foloseste ca Franco nu mai este considerat a fi un adult care a facut sex cu o minora?
Nasol moment. Genul de moment in care iti spui ca legile din Romania sunt facute ca sa fie incalcate de oamenii de buna credinta. Vine un ciutan d-asta, face sex cu fata ta minoră şi-ţi râde în nas. Iar tu îi tai socoteala şi îl obligi să şi-o mănânce. El este cel care a făcut ceva rău, dar tu vei cel pedepsit pentru încălcarea legii.
In functie de zodie, evident.
Dar toate sunt considerate inacceptabile de sustinatorii idioti, din aceste zile, ai democratiei. Nu putem ajuta Rusia, Rusia e Satana, spun ei. Asa, si? Vi se pare ca Rusia nu se poate tine de planul ei, din cauza ca nu-i ajutam noi? Ca nu le iese pasenta cu Odesa, cu Donetsk si cu Crimeea, pentru ca i-a facut Basescu betivi si teroristi? Vi se pare ca tot rahatul asta cu NATO, cu civilizatia, cu democratia, ii deranjeaza sau ii incurca in vreun fel, pe rusi?
Nici pomeneala. Si cand vor termina ce-au de facut, ne vor informa ca:
Ce e frumos este ca nici macar nu trebuia sa ne asumam asa ceva. In politica externa, astea se discuta pe furis. La vedere, se dau doar declaratii neutre si idioate. Cum da Germania, de exemplu, de doua luni, cel mai mare client al Gazprom. Marea Britanie vinde arme rusilor, iar Franta - nave strategice. Si noi am fi putut sa organizam o agenda secreta de discutii romano-ruse si sa ne urmarim interesele, iar la nivel politic sa facem declaratii la fel de goale ca Merkel, Obama etc.
Pentru cei care nu le au cu politica externa, toata povestea se poate rezuma asa: am avut sansa de a stabili, pasnic, niste reguli cu cel mai temut interlop din cartier. N-am facut-o, pentru ca un vecin a strambat din nas, vexat ca vrem sa negociem cu un tigan borât. Interlopul s-a mutat in cartier, si ameninta ca ne taie.Acum ascultam cu totii, ascunsi de frica, in sifonier, manelele care rasuna din parcare.
Rusia e un interlop, e adevarat. Dar e mana in mana cu Politia.
Dacă stai la coadă la înghețată mâncând un porumb fiert, nu te mira că faci umbră, cu curul, tomberonului de gunoi.
Regret enorm că n-am stat să-i fac o fotografie. Ar fi fost cea mai elocventă imagine posibilă, pentru o campanie anti-obezitate.
Dar mi-a fost frică. Când vezi așa ceva, nu te temi că o să te calce namila pe picior, ci că o să te mănânce...
Am, ca toată lumea care nu e instructor de fitness, un pic de burtă. Dar o port regulamentar: mi-e rușine de ea și exersez cât pot de des mersul cu burta suptă. Plus că nu-mi fac iluzii că mă voi putea intoarce la pătrățele...
Apropo: să nu uit să mă duc la sală...
Nu mă mir că ei i-a fost alocat careul notat cu "F" de pe panou. Si nici că i se ridică partea de jos a afişului, pe vânt. E parte a destinului ei să fie asociată cu chestiile astea. Mă şi mir cum de n-a tras sforile să fie făcută cetăţean de onoare a staţiunii cu P, din Croaţia.
Credeam ca am eu o problema psihica noua, dar nu. Nu e cunostinta de-a mea sa nu se loveasca de aceasta chestie: cine mama dracului e in lista mea de prieteni, si de ce?
Ei bine, desi parea o aventura fara sorti de izbanda, eu am comis-o binisor. Am sters peste 2.500 de prieteni, din lista. Cum am reusit, am scris aici. Si azi, uitandu-ma pe ce-a ramas, am observat o chestie.
Credeam ca am 880 de prieteni, aparent. De fapt, am sub 700.
Deschide lista de prieteni. Deruleaza pana jos de tot, chiar daca iti ia cateva minute, pana se incarca toata lista. E ordonata in functie de interactiunea pe care o ai pe facebook cu alte persoane, deci, in partea de jos, ar trebui sa-i gasesti pe cei cu care nu prea stai la discutii. Si o sa observi, ca, pe masura ce te duci spre inceputurile listei, apar zeci sau sute de profile indicate doar printr-un nume, fara poza. Ia apasa pe unul dintre ele, si-o sa vezi screenshot-ul de mai sus.
Acest cont a fost dezactivat. Numai tu o poti vedea pe ... in lista ta de prieteni. Poti sa o stergi pe .... din lista de prieteni.
Serios?! Pot?! Pai de ce mai apare contul, daca nu mai exista? De ce nu s-a sters automat, si din lista mea?
N-am o explicatie oficiala, dar ma gandesc ca asa se pastreaza aparenta unui numar mare de utilizatori. Eu am gasit, in lista mea, cel putin 100 de profile de acest fel, adica peste 10% din total. Ori, un procent ca asta, in minus, e o veste proasta pentru o companie listata la bursa, mai ales cand principalul asset al companiei este numarul de utilizatori.
In about-ul retelei de socializare, se scrie ca atunci când îţi ştergi contul, acesta este şters definitiv de pe Facebook si ca ştergerea unui cont durează aproximativ o lună, dar o parte din informaţii pot rămâne în copiile de siguranţă şi jurnale timp de maxim 90 de zile.
Adica suta aia de prieteni din lista mea si-au sters toti, conturile, fix inainte cu trei luni sa-mi treaca mie prin cap sa demarez curatarea listei de necunoscuti? Nu e unul care sa-si fi sters contul in decembrie, de exemplu?
Asa ca am o rugaminte la voi: daca stiti pe cineva care si-a sters contul de mai mult de 90 de zile, verificati daca il mai aveti in lista de prieteni.
O sa revin pe subiect.
Au trecut 24 de ore de la Eurovision, iar asediul cuvintelor scrise pe net despre Conchita Wurst, asupra serverelor din toata lumea, continua. E o dezbatere nebuna, pe toate categoriile de public, de la muzicieni la sustinatori de drepturi civile, si la caterinca, si serios. Marea intrebare este ce avem noi aici?
Pentru mine, ce-a facut conchitul ala este perfect. Pana ieri, daca faceai misto de un gay, erai acuzat de discriminare. Acum, poti doar sa-i spui Conchita si sa zambesti pervers. Gay-ul va fi obligat, tocmai de politically correctness, sa rabde glumele tale idioate.
Si stiti de ce? Pentru ca nici macar gay-ilor nu le-a placut povestea transexualului imbracat prost, cu un cantec si mai prost. Cand romanul Cezar Ouatu a facut fix acelasi lucru, a avut scuza vocii sale unice (si oribile), si a background-ului din Opera, unde toti cantaretii apar imbracati prost pe scena. Lui Ouatu publicul Eurovision i-a taxat doar melodia si l-a trimis acasa. Conchita, in schimb, a reusit sa deranjeze complet: si auditiv, si estetic, plus ca a si castigat competitia. A fost fix ca femeia cu barba de la balciurile din copilarie!
In termeni de specialitate, fenomenul asta se numeste fascinatia ororii. E ca atunci cand dai televizorul, accidental, pe Asistentele, si ramai fascinat de cat de spectaculoase sunt, in prostia lor, petardele alea doua. E ca atunci cand intalnesti un manelist cu ochelarii de soare la ochi, in mall. Ca atunci cand vezi un Logan cu sigla de BMW pe grila.
De-aia cred ca cei care se tem de proliferarea homosexualitatii, prin mediatizarea actiunilor lui Conchita Wurst, gresesc. Eurovisionul de anul asta a fost o zi neagra in istoria asumarii homosexualitatii, de catre practicanti. Amaratul asta a castigat pentru ca e gay, ceea ce e tot o forma de discriminare: nedorita de gay, care sustin ca ai lor se pot bate de la egal la egal cu orice diva, si nedorita nici de hetero, satui de cacaturile astea politice.
Si e foarte bine ca a fost asa. La ce politicieni de doi lei avem, i-am fi vazut si pe Ponta, si pe Basescu, si pe Crin, declarand ca si ei au fost puţin gay cand erau mici, dar familia i-a incurajat sa mănânce ce e in olita, nu sa faca sex cu gramajoara maronie....