idei gratis: cum sa faci pe bune promovare pe bloguri

El: "Dvs. aveti un blog si daca doriti sa vindeti un serviciu trebuie sa ne dati un pret pentru un advertorial in care sa prezentati 2-3 categorii sau subcategorii ale magazinului nostru online de cadouri si cadouri personalizate".

Eu: "Frate, eu nu doresc nimic, nu eu ti-am scris. :)) Uite pret pentru un advertorial: o mie de euro. E bine?"

El: "Daca nu doriti o colaborare nu este nici o problema"

Si uite asa am mai scapat de un baiat antrenat sa plateasca 20 de euro pe un text care sa-i aduca vanzari de - naiba stie cat. Sunt tot mai multi d-astia, in ultimul timp. Pentru ca bloggingul s-a dus de suflet, dupa jurnalism, intr-o zona absolut cretina, iar PR-ul platit pe astfel de platforme s-a transformat intr-o chestie care nu mai ajuta pe nimeni, nici macar pe client. 

N-am nici 0 problema cu publicatul unor texte comerciale pe blog, dar nu asa. Nu as publica niciodata un text trimis de cineva pe email, pentru ca ideea de blog contine o cantitate mare de "personal" si de "al meu". N-as promova niciodata un produs care nu-mi place sau pe care nu-l folosesc. Si n-as accepta un deal pe doi lei, pentru ca n-am o audienta de doi lei.

Am vrut sa fac, in 2014, o regie de publicitate pentru bloggeri. Ceva in care promotorii mesajelor publicitare venite de la clienti sa fie platiti dupa audienta inregistrata, ca in televiziune, nu "la kil". Cu o retea de scriitori suficient de mare incat sa nu se cunoasca absenta unuia ca mine dintr-o schema de promovare a Vodafone, de exemplu. Ceva care sa ofere doar brief-ul, lasand libertate de expresie bloggerilor, care scriu fiecare pentru un public pe care deja il cunosc. Cu plata la o luna dupa publicare, sa fie timp sa se masoare audienta si vanzarile, nu dinainte. Un mecanism cam cum au agentiile de afiliere, dar selectionand blogurile si dupa alte criterii decat audienta. Pentru ca eu nu mi-as promova brandul nici mort pe blogul unui analfabet.... 

Si sunt sigur ca ar avea impact. Eu personal caut review-uri pe net, cand vreau sa-mi cumpar un accesoriu foto, si daca as gasi argumente pe zece bloguri ca acel obiect e bun, l-as cumpara pe loc. As aprecia si ca primesc mai multe detalii decat primesc din campania de publicitate oficiala a acelui produs.

Sigur, si acum se scrie pe multe bloguri, simultan, cand se lanseaza ceva. Dar procedura de achizitie a acelor spatii pe bloguri e invechita si penibila. Se cauta bloguri cu trafic mare si se spune "Asta e bugetul, daca vrei bine, daca nu ma duc la altul", fara ca cineva sa studieze demograficele, compatibilitatea, scriitura, pozitiile publice ale bloggerului pe subiecte sensibile...

Blogul asta, de exemplu, sta de vreun an pe locurile 1-5 in categoria Bloguri Personale de pe Trafic.ro si pe locurile 1-20 in categoria-mama Bloguri, fara sa fi fost sustinut vreodata de campanii de marketing. Publicul s-a format singur, n-a fost chemat si momit. Scriu asa cum vorbesc si nu dau doi bani pe delicateturi, pentru ca nu vreau sa castig vreun concurs de popularitate, ci sa ma eliberez de ce ma preocupa. Cum sa vii, frate, la mine, sa-ti promovez un site de pungi de cadou si funde festive? Uita-te un pic la moaca mea, uita-te pe texte.... Ti se pare ca-s genul care zambeste cand vede o cutiuta roz? Sau, mai pe sleau: clientul tau e cumva tampit, daca te lasa sa-i cheltuiesti banii publicandu-i advertorialele pe bloguri care n-au nici  legatura cu ce vinde el?

loc de comentat: facebook.com/bogdanstoica.ro

doing business in romania

Eu cu amicul nr. 1 si amicul nr.2, intr-un loc. Apare amicul nr. 3 care nu da mana cu amicul nr. 2 si se aseaza la alta masa. Revine dupa ce nr 2 pleaca.

Amicul nr. 1:

- Ce-aveti, ma? Sunteti certati?

Amicul nr. 3: -

Nu. El s-a suparat pe mine ca n-am fost de acord sa-mi dea țeapă...

Cand ma fac mare vreau sa fiu japonez‬

Sa va uitati la Megauzine / LFA, pe NGC. Angajatilor Lexus li s-a spus sa munceasca "pe indelete", ca masina sa iasa perfect. In Romania indemnul "nu te grabi" ar fi avut un efect devastator asupra unei fabrici. Japonezii insa, au decis sa lucreze pe indelete cum vor sefii, dar si sa ramana peste program, ca sa nu pară ca o lălăie la serviciu. 

Nu ca la Flanco.

suspect

Este foarte misto povestea cu Iohannis, cu veniturile obtinute inchiriind niste spatii companiei Metex. Asta pentru ca Metex (oricum s-ar numi acum, numai Siminel stie) nu inchiriaza spatii niciodata, pentru ca este cel mai mare proprietar de spatii comerciale din Romania. Ei inchiriaza altora....

A sapat frumos RiseProject, la limita speculatiei. Dar cand auzi ceva de genul "Honeywell a inchiriat un polizor de la un atelier mecanic din Mizil", e limpede ca mai e de sapat. Sau poate ca Rise nu o sa mai sape su au vrut doar sa-i arate presedintelui ca stiu ceva....

 

Cum sa te autodistrugi pe Facebook

Alina Gorghiu si-a schimbat fotografia de profil pe Facebook. Nu radeti, actiunile de tipul asta sunt semne ca exista un staff de PR care munceste. Iar fotografia de profil pe o retea sociala este importanta, pentru ca nu ai niciodata a doua sansa sa faci prima impresie.

Pacat, insa, ca Alina Gorghiu a ales o fotografie mai proasta decat cea veche.

  1. Pare ca sta fix in mijlocul cadrului, asa cum nu stai niciodata cand vrei sa faci o fotografie misto. Pe buletin si pe pasaport o asemenea poza arata ok, dar pe retelele sociale o asemenea poza spune despre tine ca vii din timp, nu din prezent. Cel mai probabil, fotografia putea fi cropuita si altfel..
  2. Zambetul Alinei e complet fals. Va spun eu, ca am vazut-o live, femeia asta nu zambeste asa ci foarte ... feminin si misto. Probabil o sfatuia cineva, in studio, "zambeste asa, prea mult, mai mult..." pana i-a facut creierii praf.
  3. Luminile au fost prea puternice in studioul ala, dovada ca parul blond de pe frunte arata alb. Sau cineva s-a chinuit sa distruga o fotografie buna in photoshop....
  4. Alina nu trebuia sa poarte bluza aia crem, pentru ca uite, cand pune unul lumini prea puternice pe tine, culoarea bluzei se confunda cu culoarea pielii. Sau bluza era roz pal? Dumnezeu stie...
  5. Nici sacoul ala roz/fucsia n-avea ce cauta in fotografie. Cand ai, ca Alina, o figura de copiliţă de liceu, rozul accentueaza impresia de imaturitate. Adaugati si ca rozul a aparut in politica o data cu Elena Udrea si ca nu exista nimic care trebuie copiat, la nivel de kit de imagine, de la femeia aia.
  6. Postura e gresita. Cand pozezi asa, lasi umarul din fata mai jos decat cel din spate, să pari inofensivă, nu pasiv-agresivă.
  7. Se vad ambele urechi, si nu exista nici un motiv pentru asta, intr-o fotografie care vrea sa "vanda" personajul, cum se presupune ca sunt fotografiile de pe retelele sociale. O sa ziceti ca e o prostie, dar daca rotesti capul pana nu ţi se mai vede o ureche, se vede mai mult din partea buna a feţei tale, se vede zambetul mai larg...
  8. Cropul e gresit si in partea de jos. Niciodata nu tai o poză de la nivelul incheieturilor. Vedeti cutele alea de pe maneca sacoului? Asta arata ca Alina facea ceva cu mainile, iar fotograful le-a taiat. Daca n-avea de gand sa le arate si altora, o punea sa tina mana perfect dreapta in jos, iar cutele dispareau....
  9. Croiala sacoului o face robusta pe fatuca asta care are un fizic de manechin. Intre miile de burtosi si de gresite din politica romaneasca, talia subtire este un plus, nu ceva ce trebuie ascuns...
  10. Si frate, daca tot ai prelucrat poza pana ai ucis-o, nu merita sa-i stergi si ridurile de pe gat? Aşa, Alina arata ca o femeie tanara cu corp batran...

Din pacate, politicienii romani habar n-au ce vor, iar in staff-urile de imagine oamenii sunt ocupati mai mult sa-si impuna propriile idei decat sa lucreze in echipa pentru binele clientului. Inca se lucreaza cu "fata aia desteapta" si cu "fotograful care e membru la noi". Inca se merge pe alegerile arbitrare a celui care sta cu limba in urechea politicianului, nu pe sfaturile profesionistilor.

Pentru cei care cred ca bat campii: uitati-va, va rog, la paginile de Facebook ale politicienilor americani. In PR-ul politic, americanii sunt ce este Arsenie Boca pentru tagma preoteasca...

Comenteaza aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro

UPDATE - La trei zile de la aparitia acestui text, Alina Gorghiu a postat pe Facebook o caricatura cu ea, semnata de Stefan Popa Popa's. Eu pun pariu ca nu mai trec trei zile si-si schimba poza de profil...

UPDATE 2: As fi pierdut pariul. Au trecut cinci zile, nu trei... :))))

publicitate. ca sa nu ai poze proaste ca Alina Gorghiu...

De citit anul asta - linkuri misto - 23-30 august

Promo demential. Na dracie, Iohannis comunist?! Fracturarea hidraulica provoaca cutremure. Sa va uitati la publicitate. Cati imigranti sunt in Romania.Un suc la bidon de doi litri costa cu 50% mai putin. Polonia nu va primi imigrantii din Africa. "Nu suntem în stare să ne integrăm propriii cetățeni de etnie romă — și sunt sute de mii—, cum să fim capabili să integrăm oameni care au un stil de viață și o religie total diferite?"

Si-o fotografie care-mi place. 

Ieri am gasit Ambasada Bucurestiului la Bucuresti

Relatia mea cu Bucurestiul seamana foarte mult cu relatia unei femei cu sexul anal. Orasul ala ma doare de-a dreptul. E prea mare, prea complicat, e plin de locuri dementiale asezate fix langa niste tampenii incredibile si acolo nu stii niciodata daca omul cu care interactionezi e un  bucurestean d-ala misto, autentic, sau un moldovean deghizat. Imi consuma extrem de mult timp sa ajung in doua locuri in Bucuresti comparativ cu Ploiestiul, iar eu n-am timp destul niciodata. Asa ca ma duc tot atat de rar pe cat accepta o femeie chestia aia...

Unde pui ca pe noi, astia cu PH la masina, nu ne place nici politia din Bucuresti. Ne alearga cum ii alearga ai nostri pe soferii de Dambovita. Ne cearta ca ne bagam aiurea, ca taiem fata, ca nu stim sa conducem. Stim, frate! Dar noi ne antrenam in trafic cu cei mai rai dintre cei mai rai, martorii lui Targoviste, e cumva normal sa jucam ca Avantul Falticeni cu FC Barcelona...

Ma rog, divaghez...

Am fost in Bucuresti, ieri. Si-am ajuns intr-un loc de care habar n-aveam, pentru ca in noua cazuri din zece, eu ajung in Bucuresti doar cat sa se vada pe navigatie: Beraria H, Hard Rock Cafe. Ieri insa m-a dus un amic la Vilacrosse, o cladire pe care as fotografia-o vreo doua zile. Si-am "parcat" la o masa din Cafe Bistro.

Un loc foarte misto. Genul ala de local cum vezi doar in Bucuresti. Cu patina timpului pe el exact cat trebuie ca sa nu para rapanos, cu decoratiuni de zece feluri dar care arata excelent impreuna, cu oglinzi cool si cu o cabina telefonica londoneza fix in dreptul usii de la toaleta. Se si fumeaza, deci i-am dat rapid nota zece.

Pe urma am cerut o cafea, si i-am ars rapid localului un doi. Nu stiu daca ati baut vreodata Diva Caffe, dar asta nu e cafea. E un bors maro, ars si fiert in acelasi timp, cu un gust care te face sa-ti doresti sa ai hepatita si sa nu simti nici un gust. Nici n-am auzit de brandul asta de cafea, si, de cand am Cafe Liegeois acasa, cu cele n sortimente din care imi aleg in fiecare dimineata altceva, greu mai gasesc o cafea sa-mi placa.

Ne-am intins la discutii, si prietenul meu - un obisnuit al casei - a cerut ceva de mancare. Un tip a iesit din spate si ne-a intrebat ce sa fie, D. a zis sa fie cu carne, ca nu prea facem yoga saptamana asta, plus o salata, eu am cerut paine si muraturi...

Am simtit ceva in aer de cand tipul solid a zis "am adus niste rosii bune de-acasa..". Dar n-am vazut maciuca venind, recunosc.

Tipul ala a facut cel mai bun gratar din viata mea, ever. Practic, a celebrat porcul. Stiti cum erau muschiul, ceafa si carnatii? Ca gustul ala din gand, cand eram in armata, in zapada pana la genunchi, cu o pusca in mana, in noaptea de Craciun, si-mi imaginam ce mananca ai mei, acasa. 

Painea era neagra, moale, pufoasa, ca la bunica.

Iar muraturile au constat in cei mai buni castraveti noi mancati anul asta, si sa stiti ca intru in vreo suta de localuri pe an, nu-s un novice...

"Bai boule, ala nu-i bucatar! E patronu'. El gateste, cand are timp", mi-a zis amicul meu, cand am laudat, cu gura plina, bucatarul. Si chestia asta m-a dat pe spate inca o data. Vad atat de putine localuri personalizate de "mana stapanului", care de obicei o arde urland la angajati si incercand sa-si fu*a angajatele...

Deci, n-a fost de zece. De zece e cand mananci bine. Dupa masa aia, eu m-as fi mutat cu cortul in Vilacrosse, sa-mi iau viza permanenta la Cafe Bistro. Nenea ala e ambasador al Bucurestiului la Bucuresti, daca intelegeti ce vreau sa spun. Duceti fiecare cate un strain sa manance acolo si-o sa vedeti, intr-un an, cum se schimba perceptia Romaniei in lume...

Pana sa plec de acolo, aproape cu lacrimi in ochi, am sters doi-ul din catalog, din dreptul cafelei. S-o fi intamplat ceva. Mi-o fi dat ala micu' prima cafea din espressor, cea care se arunca. O fi fost un lot nasol de boabe in punga aia, din care mi-a facut mie. Poate i-au schimbat cafeaua niste nemernici de la un local concurent. Da-o'n mortii ma-sii de cafea, nu-ti lua cafea cand te duci la Bistro Caffe! Cere porc, cere carnati, cere cartofi la gratar, cere muraturi. D. zice sa ceri si rosiile alea aduse de-acasa... 

Bucurestiul, printre picaturi, pentru ca n-am ars-o ca turistul, e aici.

Cere-ti si dreptul de a comenta aici: www.facebook.com/bogdanstoica.ro 

ca melcul

Azi am avut, așeeaaaa ... un sentiment de simpatie pentru oligofrenii care sustin nevinovatia violatorilor de la Vaslui. A fost ca atunci cand te uiti la un melc aflat la 20 metri de un petec de iarba: ti-e cumva simpatica molusca aia scarboasa, pentru ca e tenace si neajutorata in acelasi timp, stiti amandoi ca va ajunge pe iarba in trei zile...

La fel ca melcul sunt trepanatii aia de sustinatori de la Vaslui, care uita ca 3 din cei sapte 7 violatori si-au recunoscut fapta. N-au zis ca au futut-o pe tipa la cererea ei, nici ca era o curva si ca au platit-o, nici ca au vrut doar sa-i dea muie dar ea si-a infipt-o singura si-n fund. Nu, nene! Au scris cu subiect si predicat ca au folosit forta, ca tipa n-a vrut.... Ce nevinovatie mai invocati, tampitii pulii mele cu melci in cap in loc de creiere...

Bine, ca uita si televiziunile, ca sa aiba pretext sa mai inflameze publicul cu ce mai spun cretinii din Vaslui. Interesul public, adevarul, acuratetea unei stiri se duc si ele dracului din jurnalism, ca melcul spre iarba...

De citit anul asta - linkuri misto - 15-22 august

Tiriac a disparut din banca. Ziuanews.ro si Nasul.tv fura continut fara jena. Trei americani au raspuns la intrebarea: cate forme geometrice pot fi alaturate perfect pentru a acoperi orice suprafata plana? Ce să faci să nu mori cu ambulanţa la uşă. BitDefender a fost hackuit. Brasov e pe CNN. Suedezii cred ca Bucurestiul are o frumusete volatila. Ce altceva era sa scrie despre Romania un ziar din Los Angeles? Un roman e antrenorul noului star feminin al MMA USA. Mai nou, expatii din Romania se aduna ca fetele de maritat pe muntele Gaina. O cafenea din Bucuresti a aparut pe architecturaldigest.com. Mica Erdegun, un designer interior care face ravagii in SUA, e nascuta si crescuta in Romania. O poveste tipic romaneasca. Care stai pe Calea Victoriei? Cel mai bun spot vazut de mine anul asta. Patraru revine.

Si-o fotografie care-mi place. 

Tipul din filme nu există - Lucruri pe care le ignori ca proasta intr-o relatie la distanță

Esti intr-o relatie la distanta, si te miri ca nu mai merg lucrurile cum mergeau? Scuza-ma, dar esti tampita cu acte. Cum ar fi sa mearga? Pe bune, cat de naiva sa fii sa crezi ca va merge asa ceva? Chiar ideea de relatie exclude distanta. Daca reduci la un singur cuvant explicatia termenului "relatie" o sa ajungi la "aproape". Ti se pare ca "distanta"si "aproape" rezoneaza? Pe bune, esti ca un politist local care striga patetic "potoliti-va!" unor betivi care se injunghie cu furie, in fata unui club. Pai pana nu ia o ranga si nu le da peste maini nici n-o sa-l auda... Un barbat se pastreaza tinand aproape de el. Cu lesa lunga, sa se creada liber, dar cu ochii pe el ca pe...

cartile mele, care sunt aici:


w1 w2 w3 w4 w6  

Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica