www.bogdanstoica.ro
Ce n-a înțeles Tudor Chirilă din scandalul Antenelor

Ce n-a înțeles Tudor Chirilă din scandalul Antenelor

Nimeni nu joacă cinstit în cazul Antenelor. Nici managementul trustului, nici autoritățile. Pe Iohannis îl scuz pentru că e afon, el oricum n-a înțeles nimic și joacă cinstit doar accidental.

Deeeci:

Postul a primit somație de evacuare voluntară în cinci zile. Nu evacuare forțată. Cum bine zice un prieten, avocat, cu creierii la el, nu-i dă nimeni afară vineri pe anteniști din sediu. Urmează proceduri de evacuare forțață, care durează trei luni. Trei luni, da? Adică: nu vineri, nu în martie, nu în aprilie, ci în mai. Atunci se pune punct.

Din perspectiva asta, Mihai Gâdea a condus mizerabil propaganda pe tv. A lăsat să se creadă că jurnaliștii nu vor mai intre de vineri în sediu și că sculele vor fi smulse din prize și aruncate în stradă. De ce-a făcut-o? Nu știu, dar pot să vă spun de ce aș fi făcut-o eu: 1. să izolez, în publicul meu obișnuit, un nucleu dur, cu care să ies în stradă fără costuri; 2. ratingul a crescut până la cer pe fondul apocalipsei invocate de Gâdea, cred că toate Antenele au vândut publicitate de aproape un milion de euro, doar săptămâna asta.

Pe de altă parte, ANAF trebuie să explice de ce insistă să evacueze Antenele dintr-un sediu pe care, dacă statul îl scoate la vânzare, este obligat să-l oferteze prima oară fix antenelor. Da, trustul Intact a obținut în instanță un "drept de preempțiune" (google it) pe clădirea aia. E o chestiune de bun simț: dacă vreau să vând un tricou pe care-l porți, și sunt obligat să încerc să ți-l vând întâi ție, de ce te-aș mai obliga să te dezbraci de el? Dacă scopul chiar este recuperarea prejudiciului din dosarul ICA, ANAF trebuia să urgenteze procedurile de valorificare a sediului Antenelor și să facă rapid o ofertă Intact: "Băi băieți, cumpărați sediul sau vă cărați de-aici?". Aia era procedura corectă și legală, nu ce se face acum.

Trist e că a mai apărut un jucător: publicul bucuros că dispar antenele. De parcă Antena 1, Antena 3, Euforia, Zu și Antena Stars înseamnă doar Gâdea, Badea, Tudor, Dana Grecu și alți antipatici. Fals. Acolo lucrează sute de oameni foarte mișto, de la electricieni la șoferi, plus niște ziariști foarte buni. Știu că v-ați obișnuit să credeți că anteniștii sunt niște oameni răi și mincinoși, al căror rost pe pământ e să se închine invers la Dan Voiculescu și să apere corupții. Greșit. Jurnalistul din Antene se duce pe teren și face știri, ca orice alt jurnalist. O parte din ele intră pe post, o parte nu, conform intereselor directorilor și proprietarilor. O parte din cele care intră pe post sunt alterate, din aceleași motive. Nu există băsiști și antibăsiști printre jurnaliștii din redacțiile Antenelor, așa cum nu sunt nici în alte posturi tv. Ziaristii sunt oameni normali, dacă-i angajezi la B1 o să facă fix același lucru, doar că alte persoane o să le "cearnă" munca, de-o să ziceți că-s iohaniști. Cine-s persoanele astea, cu ciurul manipulator in mana? E, uite, asta e o intrebare buna....

Din categoria "public" îl salut, cu această ocazie, și pe Tudor Chirilă, care a scris azi faimoasa frază "trebuie să fii prost sau angajat Antena 3 încât să nu recunoști/realizezi că ANAF a procedat absolut legal în chestiunea recuperării". Nu, nene, n-a acționat legal (vezi mai sus). Și, dragă Tudor, știu o droaie de artiști mult mai proști decât jurnaliștii din Antene. De fapt, dacă e să facă cineva un studiu, o să afli și tu că, în medie, un cântăreț n-a citit cât a scris un jurnalist și nu ține minte cât a uitat un reporter. Dar, ca să nu obosești căutând rima aiurea, o s-o spun altfel: "trebuie să fii prost sau Tudor Chirilă încât să nu recunoști/realizezi că dincolo de scandalul Antenelor este o miză mai mare". 

Ca să vedeți miza, vă rog să reduceți tot scandalul ăsta doar la fapte. 

  • 1. Aflat pe făraș, Gelu Diaconu, fost director al ANAF, semnează, după un an și jumătate de inacțiune, decizia de evacuare voluntară a Antenelor, după care pleacă acasă, lăsând bomba amorsată.
  • 2. Gâdea reacționează, începe manipularea, și în doar 48 de ore, premierul si presedintele devin din apărătorii democrației niște nenorociți care vor să sugrume presa, iar Liviu Dragnea și PSD cei mai mari apărători ai libertății de exprimare.
  • 3. In alte 24 de ore, Ciolos, care a luat apărarea ANAF, e făcut muci chiar de Iohannis, care dă un mesaj apropiat de cel al lui Dragnea după care începe să scadă în popularitate, pentru prima oară de la alegerea sa.

 

Cine a detonat bomba din chiloții lui Iohannis? Omul PSD. Cine profită mediatic? Tot PSD.

 

 

Nu vede nimeni că Dragnea a îmbrâncit o babă în gârlă ca să o salveze de la înec?  

 

 

NOTE:

  1. Liviu Dragnea e mustăciosul ăla din stânga imaginii, care-i ținea punga lui Ponta când mânca floricele. Un fel de sclav modern....
  2. Nu consum Mihai Gâdea. Din perspectiva mea, prin prestațiile lui manipulatoare până la penibil, Gâdea face un rău imens profesioniștilor din Antene.
  3. Nu mai ascult Tudor Chirilă din 2013, când l-am văzut la Pro TV cu Vali Vijelie, deși tocmai scrisese pe blog că manelele sunt un pericol. 

Nu e niciodată ce pare a fi. Miza nu e niciodată la vedere. Actorii nu sunt niciodată cei de pe scenă.

UPDATE:  "Vineri, incepand cu ora 12.00, a avut loc la o intalnire a sefului ANAF cu reprezentanti ai trustului Intact. In cadrul discutiei, au fost prezentate stadiul procedurii de valorificare a imobilelor potrivit sentintei definitive si continuarea procesului de validare a executarii acesteia. In conformitate cu OG. 14/2007 si in cadrul procedurii de valorificare a imobilelor, ANAF va incepe demersurile pentru scoaterea la licitatie a bunurilor confiscate".

Alina - 5 To Go Ploiesti

Ea e Alina, tipa care m-a scăpat de McDonald's

Îmi doream de mult, în centrul Ploieștiului, o alternativă la McDonald's. A ajuns să mă termine psihic atacul ăla, identic de fiecare dată, la cei 50 de bani din portofelul meu. Ăsta e scopul rafalei: "Vreți cu lapte mică sau fără lapte mare? Aici sau la pachet? Nu vreți și un cheesburger? Vreți să vă fac un meniu cu tot cu apă?". Dar, pentru că n-aveam unde să mă văd cu alți matinali ca mine, în centrul orașului, m-am tot dus la mec.

caf

Asta până luni, când Alina a deschis prima cafenea 5ToGo din Ploiesti. Ocazie cu care a început un program de viață absolut dement. Se trezește pe la cinci și-un pic. La 6.30 e în centrul orașului, în propria ei cafenea. Pornește espressorul și cuptorul, șterge blaturile, își pune la îndemână cele necesare astfel ca la șapte fix să deschidă și să vândă. Altfel nu va putea plăti chiria, marfa și rata la bancă. De salariu nu-și pune problema, deocamdată, banca e mai importantă. 

5ToGo a fost inventat în București. E o mini-cafenea, unde orice produs costă 5 lei. 5 lei cafeaua, 5 lei fresh-ul, 5 sandwich-ul... Nu, apa plată nu costă cinci lei, și eu am întrebat asta, chiar mă disperă ăia care vând apa la suprapreț. 5 lei costă două sticle. Tot cinci lei te costă si prajiturile, un sandwich.... Cine a luat decizia asta a fost băiat deștept, am văzut niște reacții incredibile la clienții Alinei, lumea are senzația că primește cadouri.

caf07

Mai uitați-vă o dată la moaca asta, vă rog. Arată a prințesă răsfățată, care a vrut să fie cool, nu? Ei bine, nu. Micuța stă bine cu voința. A terminat una dintre cele mai grele facultăți din ro, cea de foraj petrolier, unde nu termină decât 1 din 10 studenți (în seria Alinei au fost 150 de studenți din care au absolvit 12). Și a terminat cu note atât de bune, încât și-a găsit imediat de muncă. La Weatherford. Pe coclauri. La sondă. "Era greu... Toată ziua în combinezon, cu bocanci în picioare, murdară de noroi până la ochi... Am prins și minus 30 de grade. Noroc că la sondă sunt oameni extraordinari. Aș fi rămas toată viața inginer de foraj, dar compania ne-a dat cam pe toți afară. Producția asta record de țiței a făcut ca în toată lumea să se facă disponibilizări. Ce era să fac? Domeniul petrolier va rămâne așa ani buni de acum înainte. Am zis să caut altceva, să nu mai depind de alții. Noroc că l-am cunoscut pe Radu (proprietarul francizei 5ToGo). Am discutat, am făcut creditul, am semnat contractul, am plătit franciza... acum am deschis. Doamne Ajută!".

caf08

Alina știe că o așteaptă muncă grea. Că e singură împotriva a cel puțin cinci cafenele vechi pe o rază de 200 de metri, că ratele la bancă vor trebui plătite și dacă încasările 5ToGo nu vor fi pe măsură. Că riscă din nou, așa cum a riscat când s-a apucat să învețe foraj fără să știe cum o să meargă industria petrolieră. Știe, dar n-are nici un stres. Are un optimism care mi s-ar fi părut cretin dacă nu l-aș fi văzut la cineva care a mai trecut de alte obstacole. De trei zile, se trezeste la o ora imposibila si munceste ca un roboțel toată ziua: face cafea, servește, bagă patiseria la cuptor, strânge după clienți, dă fly-ere... La deschidere, i-au fost alături o droaie de rude și de prieteni, plus o mulțime de oameni obișnuiți care au văzut cafeneaua deschisă. Marți dimineață am ajuns și eu, la o discuție, cu un amic. Am revenit după-amiază și m-am bucurat să văd cafeneaua plină. Alina nu știe, însă, câți din acești oameni vor reveni, sau câți vor recomanda și altora cafeneaua. Și-am zis să știe măcar că eu mă mut cu cafeaua de la McDonald's, la 5ToGo, în zilele în care am întâlniri matinale. Nu de dragul Alinei, ci de dragul a ceea ce reprezintă ea și afacerea ei. La modul cel mai serios, cafeaua e mai bună ca la mec, prețurile sunt mai bune, iar food-ul mai ... cinstit. Plus că voi prefera oricând să plătesc o cafea cuiva din orașul meu, care muncește pentru el, decât unei corporații conduse de la mama dracului de niște băieți care vor mereu încă 50 de bani de la mine. Eu chiar cred că dacă oamenii dintr-un oraș s-ar susține între ei, orașul ăla ar prospera, iar multinaționalele care nu produc nimic ar închide rapid și s-ar căra în țări cu oameni mai proști. 

caf00

5ToGo Ploiești s-a deschis în centrul orașului, în zona tarabelor cu cărți și a șahiștilor de lângă statuia lui Nichita Stănescu. Să vă duceți, că e mișto. 

UPDATE - DOI ANI MAI TARZIU:

Inca ma duc la 5 To Go Ploiesti. S-a format acolo o gasca care-mi place foarte mult. Cafeneaua si-a facut un public stabil, cum vezi in filme, ne stim dupa nume vreo 50 de persoane. De-aia au aparut si masutele de-afara.

 

 

 Vineri, 2 noiembrie 2018, la doi ani si ceva de la momentul cand am scris acest text, Alina a deschis a doua cafenea 5 To Go a Ploiestiului. AICI.

w1w2w3 w5w4w6  

exercițiul bebelușului mort

Au dat-o toti. De la Mediafax la Hotnews, de la Digi24 la B1. "Nu portocalele sunt cauza infectiei bebelusilor".

Si atunci, ce mama dracului este cauza?

  • Apa? Nu are cum. Copiii stau in localitati cu surse de apa diferite. Nu putem vorbi de o contaminare cu eColi a mai multor surse de apă, că altfel întreg județul Argeș se căca pe el de umplea spitalele din cinci județe.
  • Laptele praf? Familiile foloseau marci diferite de lapte praf. Și, între noi fie vorba, chiar metoda de fabricare a laptelui praf exclude șansa ca vreo bacterie să reziste în viață.
  • Vaccin? Medicamente? Un produs medical contaminat cu eColi??? Frate, suntem duși cu capul? Ce șanse sunt ca o bacterie de wc să ajungă într-un produs de înaltă siguranță?!

Ce mai consuma un copil mic? Legume/fructe, daca a inceput diversificarea alimentatiei. Asta ii uneste pe toți bebelușii bolnavi. Deci asta trebuie căutat. Asta e și sursa probabilă a unei infecții cu eColi. În grădini și în livezi se folosește bălegar, ca îngrășământ. Bălegarul înseamnă fecale, iar fecalele sunt mediul primordial pentru bacteria eColi (de-aia se spală fructele înainte de consum). Cumva, printr-un joc crud al sorții, familiile bebelușilor au cumpărat alimente, legume sau fructe contaminate. Sursa poate fi orice, de la un lot de legume autohtone (noi n-avem fructe in perioada asta), pana la un lot de fructe de import. Un lucru e clar: ceva de mâncare, care se vinde, s-a distribuit, logistic, în toate localitățile de reședință ale copiilor, la sfârșitul lunii ianuarie/începutul lunii februarie. Nu e atât de greu să afli ce este, există facturi, avize, mașini de distribuție, nir-uri, mai ales când știi de la părinți că îi unește un obicei de consum, toți își fac cumpărăturile și dintr-un lanț de magazine... 

De-aia nu mi s-a părut logică faza cu portocalele nu sunt cauza.... A fost prea repede. Teoretic trebuiau să se facă seturi întregi de teste pe tot ce-au zis părinții că au dat copiiilor. Unele teste durează o oră, altele durează zile, vin băieții cu halate și tone de chimie în cap, se duc la laborator, pun bucățele de mostre de orice pe lamele, se dă cu nuș'ce chestie, se așteaptă până se formează pete roșii, verzi, mov - pula mea, nu ma pricep, știu doar că e o chestie de durată.... Iar râvna cu care fraza portocalele nu sunt cauza a fost rostită, la o zi după ce le-au luat din magazine, mi s-a părut de-a dreptul suspectă.

A fost atâta grabă în a comunica publicului să consume în continuare portocale, că sunt sigure... A fost atâta disperare să nu fie afectat businessul cu fructe de import al cuiva... Și să nu fie panică. Autoritățile au făcut, cu bună știință, un blat mediatic. Și au avut noroc că presa s-a deprofesionalizat: n-a sunat nimeni la ANSV, vă spun eu, nici de la Mediafax, nici de la Digi, nici de la Hotnews, de nicăieri. Marile redacții ale României au publicat, fără să pună întrebări, comunicatul dat de autorități. 

Până pe seară, când s-a trezit unul să întrebe la DSV Argeș la ce fel de teste au supus, exact, portocalele. Iar răspunsul a fost năucitor: "am căutat pesticide, că nu ne-a zis nimeni să căutăm eColi".

Deci portocalele alea ar putea conține bacteria eColi... Dar hai să le mâncăm în continuare, să nu cumva să rămână vreun șmecher cu TIR-ul plin. Și să consumăm presa, deși până și în marile redacții s-a uitat cum se face meseria asta. Nu sunt sigur că-s portocalele de vină. Piticii mănâncă piureuri făcute de obicei de mămici din mai multe chestii. Poate de vină sunt merele, bananele, morcovii... Dar mi-ar fi plăcut să știu. Și aș fi putut să știu, dacă deseviștii își făceau bine treaba, sau dacă presa s-ar fi urcat în cârca lor până își făceau bine treaba.

E unul din momentele în care înțeleg sevrajul, ca stare de spirit. Înțeleg cum se simte un bețiv lăsat fără țuică, un toxicoman fără seringa lui. Am un chef nebun să fac din nou meseria aia care mi-a futut complet direcția la un moment dat. Mă abțin. Dar tot mi-aș lua Nikonul și-aș pleca la DSV Argeș. Să-l fotografiez pe gușterul ăla unsuros de șef exact în momentul în care eu pronunț "bebeluș mort". Oricine ar fi privi acea fotografie și-ar da seama dacă omul se simte vinovat de ceva.

Chiar așa...

  • Du-te la o oglindă și privește-te cum arăți când te gândești la un bebeluș mort.
  • Apoi gândește-te cum ai arăta într-o fotografie dacă ai fi vinovat de moartea unui bebeluș.
  • Și un ultim efort, te rog: cum crezi că ai arăta într-o poză când nu-ți pasă că ești vinovat de moartea unui bebeluș?

#sămăfutîneadețară

UPDATE - Pe 29 februarie, la 14 zile de la aparitia acestui text, MS a anuntat ca a gasit sursa de eColi din Arges. In branza facuta de o firma locala cu lapte contaminat.

bunătăți din natură

Vișinata o iau eu, iar restul le împărțim. Ce-i corect e corect

Gemul de prune cu miez de nucă (15 lei) m-a trimis direct în timp, în cămăruța aia a bunicilor, nu mai mare decât o baie de bloc confort 2, unde îmi făceam furculiță din degete și pescuiam miejii de nucă din borcane. Am gustat precaut din dovleac cu scorțișoară făcut dulceață (15 lei) și nuci verzi cu scorțișoară făcute dulceață (18 lei), pentru că eu urăsc scorțișoara (și dovleacul, un pic). Ei bine, al doilea borcan avea un gust chiar rezonabil. Ardei iuți făcuți dulceață (15 lei) este un produs bes ti al! N-am mai avut de mult senzația aia că ar fi mișto să am un frigider doar al meu...

Ultimul borcan deschis, cel de sămârzac, m-a lăsat cu o dilemă. Să mor dacă știu ce e acolo. E ceva între mujdei, maioneză, sos de roșii picant... Nici google nu găsește nimic când îl întreb ce e sămârzacul. Găsește "sarmuzac", un fel de mujdei dobrogean. Las'că la prima friptură văd eu ce-i de capul lui....

Am lăsat la urmă vișinata (20 lei). Ce să zic? E o licoare perfectă. N-am băut niciodată o vișinată de cumpărat atât de limpede, exact cât trebuie de dulce și de tare. De obicei, licoarea roșie din sticlele de vișinată din magazine este o sărăcie toxică și rea cu gâtul tău. Asta, în schimb, e chiar bună. O fi din cauză că e din 2011? 

M-am uitat și pe lista de produse. Frate, ți se duce dracului focusul.. Dulceață de cireșe roșii cu mentă. Dulceață de pepene galben cu mentă. Dulceață de gutui. Sirop de cireșe negre. Suc de aguridă. 

Plescăind necontrolat, m-am uitat iar la profilul de facebook al expeditorului. Și-am înțeles tot. E din Focșani, miezul Moldovei și locul de origine al femeilor aprige, din neamul mamei Vrâncioaia. Normal că mi-a trimis un colet deși i-am spus că nu trebuie să-mi trimită nimic. Cu femeile din Vrancea nu te înțelegi când e vorba de mâncare, am rude la Cârligele și știu exact că dacă le intru pe ușă mănânc cât vor ele, nu cât vreau eu. Și numai dacă sunt foarte-foarte bun la negocieri în ziua aia, de nivel diplomatic, pot scăpa fără o găină vie la pachet, niște ouă și niște vin. Dar de cele mai multe ori n-am scăpat. Cu burta plină de bunătăți nu mai gândesc atât de sharp...

Deci, vișinata rămâne la mine. Ce-i cu scorțișoară ajunge la M. Gemul de prune - tot la mine. M nu mănâncă picant, deci rămâne să mă ocup eu și de borcanul cu dulceață de ardei iuți. Iar sămârzacul o să-l iau cu mine, prin restaurantele unde cunosc chef-ii. Sunt curios ce-o să zică...

Moldoveanca e aici. Borcane cu chestii delicioase, marca Bunătăți din Natură, găsiți aici.

nasol

"Copilul e bine, mulțumesc. E corigent la șase materii, dar nu se bate, nu bea, nu fumează, nu se droghează..."

"Iubi al meu e super. Bea cam des și și-o trage cu o colegă, dar mereu mi-a vorbit frumos, nu mă bate..."

"Da, Coca-Cola e o prostie de suc, știu că are douăj'dă lingurițe de zahăr. Dar m-am obișnuit așa..."

"Eu o să votez cu Dragnea. Știu că fură, dar nu fură toți?"

"Da, pisi, știu că n-avem bani, dar dacă nu facem și rata asta nu ne mai luăm niciodată un televizor așa mare..."

Tipul din filme nu există - Cum recunoști un purtător ilegal de pulă?

Tipul din filme nu există - Cum recunoști un purtător ilegal de pulă?

Porți barbă când ești suficient de sigur pe tine că o să semnezi un contract în ziua aia indiferent dacă te-ai bărbierit sau nu. Porți barbă când nu contezi pe moaca ta drăgălașă ca să fuți. Porți barbă când meseria sau anturajul impun asta, nu când ești un student analfabet de la Spiru Haret. Porți barbă atunci când fizicul tău emană suficientă masculinitate cât să pară că a generat-o singur, natural, nu ca să mimezi o masculinitate care nu există de fapt.

continuarea - in cartile mele, care sunt aici: 



w1 w2 w3 w4 w6  

o femeie fericită în genunchi

Pe un canal de stiri e un program de teleshoping la ceva, dracu' stie la ce. Doar il aud, pentru ca nu sunt cu fața spre tv.

Voce de bărbat: "cum te simti?"

Voce de tipă: "mă simt grozav (...) acum pot sta din nou in genunchi (...) acum pot face mișcări cu corpul meu pe care nu le-am mai făcut de ani de zile"

Cum spuneam, nu stiu la ce se face reclama. Dar sunt suta la suta convins ca e un produs bun. Bun de tot.

#săsedeacâteunulsăseajungălatoți #mărțișoareinspirate

 

car crash - ploiesti - 2016

Tipul din filme nu există / cum îți dai seama că vrea să te fută?

 

"Mno, sunt niște băieți cu care am lucrat eu, până să mă mut la Ploiești. Ăla mai micu' a fost cu mine și avea să-mi dea niște bani și mi-a zis că nu mi-i dă dacă nu ne mai futem o dată. De-aia l-am chemat..."

Eu, de culoarea volanului. "Băi, ești nebună? L-ai chemat p-ăla să vă futeți în boscheți?!"

"Nu în boscheți. La baie. Și jegosul dracului a zis că dacă nu i-o sug și prietenului lui, nu-mi dă banii. Îți dai seama ce jegos?!"

Jur, mă uitam la ea ca la un extraterestru. "Deci lu' unu i-ai supt-o și ăluilalt i-ai tras-o. Cu mine acolo. Ești tâmpită, sau cum?!

...

- continuarea în cartea Tipul din Filme nu există, pe care o poți comanda de aici - link

 

cat - ploiesti - 2016

cum a murit Zappa, ultimul club al Ploieștiului

Aveam 30 de minute intre doua intalniri asa ca am iesit si m-am asezat la o masă pe terasă. Mi-am luat un Mirinda, că nu mai băusem de ani de zile. Nu trec cinci minute și aud, din stânga "Ai scris de mine, că trag pe nas de pe platane...". Mă uit: un wannabe de MC/DJ mă privea confuz de la masa vecină. Știam personajul. Da, un drogat notoriu. Nu l-am băgat în seamă. Nu mai știu ce-am scris, de cine, am făcut-o de prea multe ori. Omul a mai repetat de vreo două ori chestia cu "ai scris de mine" și pe urmă a început o conversație cu o fătucă. Când mi-a expirat timpul, am chemat ospătarul să achit sucul și să vezi chestie: "domnul de la masa vecină v-a achitat consumația". Am rămas paf. I-am dat zece lei ospătarului și i-am spus să-i transmită "domnului" să-mi sugă pula. Și-am plecat.

Cinci minute mai târziu, mă sună drogatul. De unde avea numărul, dracu' știe. Că sunt bulangiu și fricos, și-am înjurat și-am fugit de frică. Normal, ca orice dobitoc de bărbat, am întors mașina și-am revenit la terasă, să-i dau drogatului cu masa-n dinți. Evident, curajosul nu mai era acolo, furia mea s-a transformat în frustrare și i-am mai transmis prin ospătar niște înjurături. Apoi mi-am reluat goana spre întâlnirea doi, și de pe drum, am sunat-o pe angajatoarea lui. Șefa clubului unde lucra prăfuitul. "Măi femeie, angajezi toți terminații, dacă-ți vine cu prafurile la el și ai o razie de la BCCO cum pula mea mai scoți cămașa? Ce club conduci tu unde nu doar clienții, ci și angajații trag pe nas?!". N-o să uit cât voi trăi reacția ei. "Hai, măi Bogdane, vă certați aiurea, nu e băiat rău, oricum el pleacă afară, pe bune vă certați de la un suc...."

Evident, fără nici o legătură, vă anunț că  pe 14 februarie se inchide Zappa. Sincer, mă mir că a durat atât. Zappa a fost un loc făcut mișto, dar care a fost dat pe mâna unor nepricepuți care l-au transformat rapid în cel mai rău famat loc al Ploieștiului. Spre final, era aproape la fel de rău ca într-un club de manele.

Cum a murit clubul? Păi, a murit un pic din prima zi, când cineva inteligent la maxim a decis să aplice rețeta care a ucis și alte cluburi din oraș: aducem trupe potrivite pentru targetul 15-20 de ani, că ăștia arată bine și fac atmosferă. Așa s-a umplut clubul de minori. Și pentru că notele de plată ale minorilor au fost mediocre (eu știam că puștii n-au salarii să le spargă, dar na, poate asta e o informație inaccesibila unora), s-a permis accesul în club oricui făcea consumație. Și ghici ce? Cei mai dubioși dintre dubioșii Ploieștiului s-au simțit în Zappa ca acasă. Cine nu crede, să se uite pe pozele de pe fb. Neoficial, n-a fost seară de club în clubul ăla fără măcar o bătaie, deși Poliția Ploiești nu suflă o vorbă despre asta. În mod absolut logic, oamenii ok n-au mai călcat pe acolo. Clubberii au luat drumul Bucureștiului, iar ăia ca mine, care dansează ca un scaun, au virat-o spre restaurante și pub-uri cu muzică bună. Singura funcție pozitivă a Zappa a devenit cea de fosă septică socială, dacă pot să spun așa. Înțelegeți voi....

Ce s-a întâmplat, concret, de s-a luat decizia închiderii Zappa, nu știu exact. Mă simt bine știind că le-am spus, în vreo două rânduri, celor de la Afi, că au o problemă cu clubul. Uitându-mă pe comunicatul dat de mall, care vorbește despre mutarea interesului de pe party people pe family, înțeleg că s-au prins, într-un final, că ceva nu e bine în demografice. Tot e bine că s-au prins.... Sunt curios doar dacă de schimbare se vor ocupa aceiași oameni care au condus clubul. Și dacă în noul concept se va continua practica vinderii de alcool minorilor. 

Nu doar în Zappa se întâmplă asta, ca să fiu corect. Se întâmplă peste tot, pentru că legislația românească e absolut stupidă. În Ro, ai voie în cluburi de la vârsta de 14 ani. Teoretic, n-ai voie să cumperi alcool, dar puțini barmani cer cărțile de identitate clienților. Adăugați că nu mai e ușor să-ți dai seama dacă tipa din fața ta e clasa a opta sau a terminat facultatea și că băieții au barbă și 1.80 din clasa a 8-a..... Așa se face că puștanii consumă alcool în toate localurile, fără probleme. Poliția mai face razii, verificând vârsta, dar fără să verifice și dacă cei sub 18 ani găsiți în club au consumat alcool. N-am văzut niciodată razii cu fiole, în urma cărora părinții să afle că ăla micu' e un bețiv în devenire iar cluburile să ia niște amenzi cât stadionul național.

Stai un pic... asta e o idee chiar bună. Nu? Domnu' Ciolos, gasim si noi bani pentru vreun milion de teste de alcoolemie? Că banii s-ar întoarce rapid la buget, din amenzi....

Cât despre închiderea Zappa, sunt un pic trist. În pozele cui o să mai văd eu interlopi fericiți?

Comentezi? Fă-o aici: facebook.com/bogdanstoica.ro

Disclaimer: n-am reușit niciodată, indiferent de anturajul avut, să mă conving că merită să consum droguri. Nici ușoare, nici grele. Probabil n-am avut niciodată nevoie să fiu cu totul altcineva. Când vreau să mă eliberez un pic de mine, consum doar alcool. Te rog, nu mă certa că-s încuiat din cauza asta. 

cufar

Ce-ar putea povesti un cufăr din Craiova

Eram disperat după cufere, când eram mic. Le vedeam în ilustrațiile cărților de povești, prin podurile prietenilor mei... Și tata avea o ladă de lemn, imensă, pe care o ținea încuiată cu un lacăt (târziu am aflat că acolo ținea un aparat de sudură improvizat, adică un dispozitiv interzis de autoritățile comuniste). A trebuit să trec de 40 de ani, ca să devin proprietarul unuia. O rablă, pe care cu greu am refăcut-o. Ăsta, din Craiova, e al doilea.

Am găsit cufărul ăsta în stare bună, nu ca celălalt, care mi-a mâncat ficații. Un pic lovit, o scândură ruptă, fundul doar puțin crapat... Are și eticheta, cu numele producătorului, Barach Osias. Și era curat. Pe fund avea un ziar, sub care am găsit o carte de vizită: Maria Pârâianu, strada Domnul Tudor, Craiova. Bineînțeles că n-am rezistat și m-am întors la tipul de unde am cumpărat cufărul și am mai cumpărat vreo 5 kilograme de scrisori și hârtii care aveau aceeași proveniență ca piesa de mobilier.

cuf4

Îmi plac foarte tare cuferele ca ăsta, care abia așteaptă să le scrie cineva povestea. Deși n-am găsit mare lucru despre meșterul Barach Osias din Craiova. Doar un nume: Andia Popescu, fiica lui Barasch Osias şi Camelia, născută în 1952, cu domiciliul actual în Viena. Nici atelierul nu mai există. Craiova, ca și alte orașe, a fost sistematizată iar atelierul lui Barach Osias, pe de Lipscani, a dispărut de mult. Se pare că în Craiova, meșteșugarii ca Barach aveau atelierele în zona Halei Măcelarilor, la începutul secolului 20, când e făcut cufărul ăsta. Acolo era piaţa Craiovei, un loc de renume internaţional, unde se spunea că „merg câinii cu covrigi în coadă”. Barach își vindea cuferele și geamantanele chiar în spatele Halei Măcelarilor, alături de olari, împletitori, tâmplari, fierari, ţesători, cojocari, pielari, sticlari, sculptori în lemn, pictori.. 

cuf2

Strada Domnul Tudor se numește acum strada Tudor Vladimirescu. E o stradă pe care încă mai există case boierești, construite între 1850 și 1920. Google găsește o droaie de Pârâianu în Craiova, la diverse adrese, dar pe strada asta nu. Se pare că Maria a purtat un nume de familie celebru în zona Craiovei. 

  • Ispravnicul Danciu Pârâianu din Milești s-a ocupat de consolidarea Bisericii Domnești din Craiova (1654).
  • Intr-o catagrafie din 1821, apare Alexandru Pârâianu, polcovnic, cu venituri din moșii.
  • Mânăstirea Polovraci a fost renovată în secolul 19 de logofatul Danciu Pârâianu.
  • Prima tipografie din zona Olteniei, a lui Nicu D. Miloşescu, a pornit presele în 1880 cu cartea „Nicu Steluţă” a lui Emanoil Pârâianu.
  • Tot dintr-un Pârâianu se trage și scriitorul Alexandru Macedonski, născut în 1854. Maria, mama sa se numea Pârâianu până să se mărite și era fiica pitarului Dimitrie Pârâianu, participant la Revolutia lui Tudor Vladimirescu. Fratele Mariei, Alexandru Pârâianu (vezi mai sus), are un rol atât de important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al celor două provincii româneşti unite încât devine Ministru de Război al acestuia.  
  • O Maria Pârâianu apare, în 1921, ca participant la înmormântarea lui Maria V. Vanghelie, la cimitirul Sineasca din Craiova, conform unui anunț de deces apărut în presă. În același anunț mai apar nume ale unor VIP-uri locale: doctorul Vernescu era fondatorul al Cercului Farmaceutic din Craiova (1902) G. Pencioiu era primarul Craiovei in 1918; Silvia Pencioiu este membru-fondator al Universitatii din Craiova, iar casa familiei Pencioiu există și acum in centrul Craiovei si figureaza pe lista monumentelor de patrimoniu din Romania. 

Gata. Ea e. Ea a deținut cufărul meu. De unde știu? Într-una din scrisori, Mariei Pârâianu i se spune că va veni primarul să-i aducă covorul, dar si alte lucruri...Este vorba, logic, despre primarul Pencioiu. Ori, pe vremea aia, cât de șmecheră trebuia să fii ca să-ți facă un ditamai primarul, comisioarele? În mod logic, fie Maria Pârâianu purta un nume valoros financiar, ceea ce o asociază cu averi uriașe din moșii, și implicit cu o familie influentă, fie avea un rang social înalt, ceea ce o asociază cu legături de rudenie cu înalți demnitari de stat. Fie amândouă, iar primarul nu avea cum să ignore cererile ei, oricât ar fi fost de absurde...

Când recondiționezi obiecte vechi, timpul e cel mai mare dușman. Mi-a luat o zi să-l dezinfectez. Două zile să-l curăț de rugina cronică și să-i repar piesele rupte. O zi ca să-l degresez și să-l pot revopsi. Am ales ceva cu grad mare de transparență și am diluat la maxim vopseaua, pentru că vreau să se vadă cum a trecut timpul peste cufăr. Nu vreau să arate a nou. I-am dat și un strat de lac, să reziste. Și-mi place la nebunie cum a ieșit. N-am reușit să desfac lacătul agățat de unul din belciuge. Scuze, dar nu m-am ocupat cu furatul, n-am o colecție de chei....

cuf5

De ce-mi place cufărul? Pentru că reușește să domine încăperea în care l-ai pus și să-i dea o notă de quality. E aparent posac, lipsit de grație, dar transmite foarte clar mesajul "dacă are loc un cutremur, pe mine o să mă găsești intact". E o comoară pentru cei care n-au spații de depozitare pentru jucarii, hartii, pantofi, pături, haine de iarnă, veselă etc. Și știți ce-mi place cel mai mult la el? Că poate fi asezat oriunde in casa: in hol, in dormitor, in camera de zi...

Adaugați, vă rog, și ziua petrecută cu sortarea și citirea scrisorilor. A meritat!

cuf3

Pe scurt: am descoperit că Maria Pârâianu a mea este fix acea femeie din anturajul primarului Craiovei din 1918. Și că a avut un fiu, Radu, care a ajuns să lucreze, în anii 30, la rafinăria Orion din Ploiești și care a primit, de la o anume Lili, câteva scrisori absolut tulburătoare. Familia Pârâianu avea o moșie, la Crâmpoaia, Olt, ceea ce îi leagă de faimoasa familie Pârâianu. Cu alte cuvinte, cufărul meu a aparținut unora dintre descendenții celor care i-au ajutat pe Tudor Vladimirescu și pe Alexandru Ioan Cuza să guverneze România, așa cum era ea, atunci. Și, dacă ar putea vorbi, cufărul ne-ar spune chestii fabuloase petrecute în ultimii 120 de ani. 

Destul de mișto, nu? 

cuf

UPDATE - Nu-s colectionar, pe mine mă fascinează doar povestea nescrisă a obiectelor găsite și mă relaxează operațiunea de reparare a lucrurilor bine făcute, care merită o viață nouă. Asa ca acum cufarul decoreaza locuinta unei romance legata sufleteste de Craiova. Iar daca si tu vrei ceva similar, n-ar fi rau sa te uiti aici.

Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica