Toti copiii vor o casuta in copac, pentru zilele calde de vara. Problema e ca multi dintre ei stau la bloc, si n-au nici macar un ficus mai inalt. Altii, dintre cei care stau la casa, n-au un copac mare si solid in curte, cat sa tina un adapost.
De parca e musai sa fie un copac....
Cand M a vrut o casuta de vara, eram pregatit. In fundul curtii, doua anexe, cu o suprafata de vreo 50 de metri patrati, aveau nevoie doar de o ajustare pentru a se transforma intr-o camera de vara cu terasa, deasupra tuturor. Imi imaginam cum amenajez, in doar o saptamana-doua, coltul de rai al Mirunei pentru vara asta.
N-a fost chiar asa. Deloc! Doua zile a durat ca niste meseriasi sa refaca structurile metalice ale acoperisurilor celor doua anexe, astfel incat sa suporte o "garsoniera" si o terasa. Apoi am inceput sa ma manifest eu. Am inteles rapid de ce tamplarii buni sunt bine platiti, sau cum poti trece, cu tot corpul, printr-o podea facuta prost chiar de tine. Si-am mai inteles ca fara scule profesionale esti mort, astea de Practiker/Brico/Baumax/Obi nu fac doi bani.
Mi-a luat trei zile sa fac acoperisul, doua zile sa fac podeaua camerei, inca una sa fac terasa. Cinci zile am asteptat geamurile si usa (apropo, e mai ieftin sa le faci cu geam simplu cu rama de pvc, decat cu rama de lemn) si inca doua zile mi-a luat sa fac peretii interiori. Tot doua zile si cursuri practice de inginerie ca sa fac o scara solida. La vreo sutacincizeci de kile... Eram aproape gata cand mi-am dat seama ca am facut o sauna uscata, un cuptor uman. Asa ca am trecut la montarea de materiale termoizolante, in peretii dubli - noroc ca-i "proiectasem asa".
Si incet-incet, ma apropii de final. Mai am de rindeluit pe ici pe colo si de vopsit cu bait. Cred! Problema e ca mereu termin cuiele, autofiletantele, descopar ca am cumparat cu cinci scanduri mai putin, sau ca am ars rindeaua electrica. Am momente in care regret cu fiecare celula ca m-am inhamat la asa ceva, dar si momente cand ma uit la ce mi-a iesit din maini si ma mir. Muncesc singur, si asta imi da si timp de introspectii, cu capul limpede imi vin idei de senzatie...
Am terminat-o in trei saptamani. Cu postere pe pereti, cu poze cu prietenele si pisicile ei. Cu o mocheta dintr-o bucata, pe jos. Lazi de jucarii. O masuta si o canapea minuscula. Aproape nimic n-a fost nou, am "reciclat" obiecte de mobilier nefolosite, din casa si am mai luat niste accesorii din Ikea. Arata foarte vesela si misto, M e in delir.
Unde vreau sa ajung?
La faptul ca, daca reusesti sa treci peste efortul financiar (asta daca-ti fac altii treaba) sau peste cel fizic (muncesc in fiecare zi, cand scap de la ale mele, pana se intuneca, si dorm ca batut), sa faci o asemenea camera de vara e cel mai misto lucru pentru un copil. Vad asta zilnic, pe fata Mirunei, cand descopera progresele facute de tamplarul-amator de tati. Si azi mi-a spus asa niste chestii, de m-am cacat pe mine...
Fa-i, frate, copilului, o casuta de vara. In copac, pe o magazie, pe garaj, in pod. Nu conteaza forma, functionalitatea, finisajele, copiii nu vor confort cu tot dinadinsul, vor doar un spatiu de joaca, altul decat spatiul vital din casa. E ca un refugiu pentru situatii "de bine".
Si daca pot s-o fac eu, poate oricine.
UPDATE 2013 - Casuta de vara a rezistat fara probleme. Doar vopseaua s-a cojit, de pe balustrada terasei, unde am adaugat si perdele albe, subtiri, jur-imprejur.
UPDATE 2014
vara - Am dat jos de pe pereti posterele cu H2O & compania si am pus tapet. Pe tavan, falduri de perdea. Am scos jucariile si am facut si pus decoratiuni pe pereti. Am schimbat radiocd-ul cu un sistem audio. Am introdus o veioza si am suplimentat canapeaua cu o bancheta si niste perne comode. Plus ca mi-am dat doctoratul intr-un hamac de senzatie.
noiembrie - casuta de vara e locul de lectura si ascultat muzica. asa ca am dotat-o cu o patura groasa si o mini-sursa de incalzire. practic, nu mai e summerhouse, si allseasons-house....
