Nu e rau deloc. Cafeaua e geniala, ca si in alte parti, e frig dimineata, ca peste tot in orasul asta, dar la Tutti Cafe se intampla o chestie foarte misto: muzica.

S-ar putea scrie carti despre cat de proasta este, pe alocuri, muzica din cafenele. Si cat de prost este potrivita cu ziua din saptamana, cu ora de difuzare, cu vremea de afara. Azi, la Tutti Cafe se auzea ceva ca ... o cravata de bancher. M-a dus un amic, mai demult, la o reuniune secreta in "beciul" BNR si tin minte ca am fost reperat, desi aveam insigna regulamentara in piept, dupa cravata. Si nenea care m-a reperat, dupa ce m-a intrebat daca sunt cumva atat de dement cat sa mint asupra identitatii si prezentei mele acolo, mi-a spus "o cravata este cu atat mai misto cu cat nimeni n-o remarca si n-o poate descrie dupa ce pleci". 

Ati inteles? N-am ce sa descriu la muzica aia. Disparea, practic, in "costum". Si era perfecta.

Apropo: astia de la Tutti Cafe au o sigla foarte misto....

Radu F Constantinescu nu poate iesi din sabloanele "boxerii lui / tanga ei / sufletul care / privirea lor stralucea". Dar daca ar fi iesit, in zilele de dupa accidentul de avion din Apuseni, ar fi scris cam asa ceva:

.......................

"Tu te-ai intrebat? Eu da. Si va spun cu curaj: nu stiu cum as fi rezistat.

Nu stiu cum as fi rezistat in munti, fara spray-ul meu cu apa termala de față de la Vichy. 

Nu stiu cum m-as fi privit in ochi, in aplicatia Mirror de pe telefonul meu alb, stiind ca port o geaca rosu cu portocaliu, in padurea aceea atat de verde.

Nu stiu daca as fi avut curaj sa respir, dupa impact. Nu stiu daca-mi statea bine parul, in pozitia aia, cu avionul dezordonat in jurul meu. Cu siguranta, mi-as fi privit pleoapele pe dinauntru, dorindu-mi sa opresc zborul cu cateva secunde inainte de impact. Sa apuc sa ma bucur ca nu s-a intamplat inca.

Nu stiu daca as fi ales sa mor fara sa scriu ceva pe blog. Da, de acolo din padure, inconjurat de miliarde de cadavre dezgustatoare de furnici inghetate sub zapada.... as fi avut curaj sa scriu. Niciodata nu mi-a placut padurea, desi imi place la nebunie ceaiul cu iasomie si fructe de padure, servit in pahare elegante, de sticla Olin.

Mi-as fi imbratisat tableta cu pasiunea cu care saruti prima oara o femeie pe care o doresti de la inceputul facultatii. As fi recunoscut-o dupa forma, in intunericul ala din padurea aia pestilentiala, asa cum recunosti iubita, pe intuneric, dupa parfum, in cinematograf...

Apropo, iti mai aduci aminte primul film, vazut la cinema cu cineva de care erai indragostit? Simteai ca zbori, nu?

Dar de primul tau zbor? Iti mai aduci aminte cine ti-a fost pasager?

Acum privesc avionul asta atat de urat rupt in bucati - de ce nu le fac sa se plieze ordonat, la prabusire?! - ca pe cea mai toxica relatie din viata mea. Si ma gandesc daca nu cumva am fost si eu un avion, prabusindu-se, pentru cineva. 

Tu? Daca te-ai prabusit, deja, si habar n-ai de numarul victimelor pe care le-ai provocat?

De unde stii ca inca mai zbori?

Nu stiu daca as fi rezistat in padurea aia, atat de departe de Centrul Vechi. Dar stiu ca exista barbati care zboara inconstient, fara probleme, ani in sir, facandu-si pasagerele fericite, si barbati care s-au prabusit de nenumarate ori, distrugand femei superbe, care meritau sa zboare numai in sus.

Cred ca "zbor" ar trebui sa se numeasca doar ascensiunea unui avion, asa cum "dragoste" se numeste nemeritat toata relatia, nu doar partea de "ascensiune" sincronizata a sufletelor-pereche.

Caderea, prabusirea - nu merita un nume. Cand cazi, nu mai esti avion. Esti resturi."

......................

Simplu. Orice copil cu ceva lecturi poate scrie asa ceva. Apropo: mai tii minte textul ala, Indragosteste-te de-o proasta?

Uitasem! Uitasem sa ma bucur! Si sa felicit PRO TV ca a mai descoperit o suta de mii de prosti in Romania. Basca o suta de cretini, chipurile, formatori de opinie, care au pus botul.

Alex, ma! Alex Puica. Baiatul care strangea o suta de mii de like-uri ca sa se insoare. Il mai stiti? I-ati dat like? Felicitari, sunteti foarte prosti.

Tipul nu exista. Nici tipa. Nici nunta. A fost doar o campanie de PR, de la ProTV, pentru promovarea unui nou serial de cacat. A aruncat-o Cabral, primul, pe blog, si toti fraierii din online s-au repezit sa fie la fel de omenosi. Apoi s-a rostogolit si pe tv, inclusiv pe televiziuni concurente Pro-ului. De aici, pana la voi, prostii obisnuiti, n-a mai fost decat un pas. Pe care l-ati facut.

Pe bune, e timpul sa va puneti niste intrebari. Chiar credeti ca exista o caracatita cat o insula? Ca zapada din curte e glontul dintr-o arma secreta, cu care SUA a atacat Buzaul? Ca o fetita din Marea Britanie a descoperit cat de nociv este cuptorul cu microunde? Ca exista o aplicatie care-ti spune cine ti-a vizitat profilul? Ca ai jucat intr-un film adevarat, de ziua Facebook?

Daca i-ati dat un LIKE lui Alex Puica si ati raspuns cu DA la majoritatea intrebarilor de mai sus, aveti doua variante:

1. Deschideti gura maaaare-mare-mare, sa va fericeasca si altii. E clar, destinul v-a harazit asta. Wellcome to the fuckening.

2. Asteptati noua campanie Pro TV "Poti sa traiesti cu venele taiate, daca le tai pe lung". See you on the other side.

[comenteaza aici, daca ai ceva de comentat: www.facebook.com/bogdanstoica.ro]

Am vazut pe History un documentar.  O familie din India avea sase copii. Toti au muncit o luna pentru ca cel mai frumos dintre ei - vorba vine, frumos - sa poata plati un video cu el recitand tamp un rol. Planul era sa-l faca actor, si pe urma sa intretina el familia.

India e innebunita dupa filme. Copii de 5 ani danseaza in cacatul de pe strazi, imitand vedetele de cinema. Pustii participa la castinguri cum merg ai nostri la biliard. Indianul de sub 18 ani are un singur plan in viata: sa joace intr-un film. 

Pe ideea asta s-a bazat si Zuckenberg, cand a lansat my facebook film. Ne-a luat de indieni si ne-a oferit o aplicatie care iti face un video penibil din pozele urcate de tine pe retea. O prostie, ceva ce ati putea face oricand, mai bine. Din punct de vedere tehnic, amaratul ala de Windows Media Player e avion privat, ca optiuni, pe langa ce iese din aplicatia MFF.  Dar n-a contat... Sute de milioane de useri si-au postat azi noile filme. Filme, ba! Cu cuvantul asta i-a agatat. Oameni's mandri, zici ca joaca in Tacerea Mieilor! Si am observat, destul de socat, ca printre ei sunt si oameni ok, pe care credeam ca-i cunosc. Unuia nu i-a trecut prin cap intrebarea: "Da' de ce sa fac eu asta, azi, la comanda, doar pentru ca vrea Zuckerberg?"

Asa ca nu mai zic nimic. Ma simt anacronic si prost, si ma gandesc cu groaza ce-o sa urmeze: aplicatia in care introduci cat porti la pantofi si care-ti face un video care arata cum ti-a influentat viata numarul 42?

Iar mi-a iesit o campanie. Si are si poster, mai jos...