Sinaia? Mă duc cât de rar pot, pentru că, sincer, nu înțeleg la ce folosește orașul ăsta. În afara oamenilor care schiază sau se dau cu placa, și care pot sta și zece zile la Sinaia, pentru că în fiecare zi vor fi pe pârtie, nu văd de ce s-ar duce cineva acolo. Și știți de ce? Pentru că nu există zece motive să te duci la Sinaia. Nu există zece chestii diferite pe care le poți face și/sau vedea acolo și nu le poți face/vedea în orice alt oraș normal din România.

Dacă nu mă credeți, haide să simulăm împreună un sejur de zece zile. 

• Ziua 1. Te cazezi, te plimbi un pic prin centru, admiri combinația aia incredibilă de marmură, crom și lemn, de negăsit în vreo altă stațiune montană din lume. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.
• Ziua 2. Te plimbi în natură. Poți alege orice traseu de o zi, te va duce fie spre o cârciumă, fie spre nimic. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.
• Ziua 3. Te duci la Peleș. Și la Pelișor. Nu-ți ia mai mult de două ore, dar presupun că ești un regalist convins, și pasionat de istorie pe deasupra. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci
• Ziua 4. Urci pe platou, cu telecabina. Te duci la Omu. Revii pe jos, apoi mergi la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci
• Ziua 5. Te duci la mănăstirea Sinaia. Toată ziua, să fie inteeeeens! Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.
• Ziua 6. Începi să regreți că ai ales Sinaia. Îți dai seama că puteai comprima într-un singur weekend și Peleșul, și mănăstirea, și traseul, și telecabina. Ești în pană de idei, așa că intri pe Google și cauți "atracții turistice Sinaia". Ia uite, Poiana Stânii! Te duci, apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci
• Ziua 7. Google din nou. 'Advanced search", de data asta. Uite, Muzeul de trenulețe Sinaia. Locul perfect să stai toată ziua (not!). De nervi, te duci la "suveniruri" și-ți cumperi niște chestii drăguțe, făcute în China. Apoi revii la hotel, iei masa la restaurant, bei un vin, te fuți un pic și te culci.

Și gata. Orice altceva ți se spune că poți vedea/vizita la Sinaia nu e în Sinaia. Te-ai cazat și ți-ai cheltuit banii în stațiunea greșită. Ia-o spre Brașov, unde găsești un aqua park, niște tiroliene mișto prin copaci, cluburi de-ți crapă capul.... Sau, mai mișto, du-te la recepție, cere-le banii înapoi pe alea trei zile rămase și du-te în altă parte. 

Pentru că Sinaia nu este o stațiune turistică. Într-o stațiune ai ce face un sejur întreg, nu doar un weekend. Pot să mă duc și la Călan un weekend și să mă distrez, dar asta nu face din orașul ăla o stațiune. Iar Sinaia este .... În afară de mâncare și băutură, care se servesc în niște imobile care par desprinse din mapele unor copiii care n-au luat la Arhitectură, nu e nimic, nene! Iar mâncarea și băutura disponibile în Sinaia le găsești la tine acasă, dacă locuiești într-un oraș cu peste 100.000 de locuitori. La fel și distracțiile. Biliard? Bowling? Maaaamă, n-am mai văzut nicăieri așa ceva....

Adaugă modul în care ajungi la Sinaia. Ore în șir, de fiecare dată, de 20 de ani încoace, din cauza acelorași cauze cretine și din cauza acelorași politici publice stupide, care au pus căruța înaintea cailor și cheful de îmbogățire vânzând prosteală înaintea unei strategii turistice viabile. Patru-cinci ore în trafic, pentru o sută de kilometri? Pe bune, mă credeți idiot?

Fuck Sinaia. Când o să auziți că sunt în concediu pe acolo, să fiți siguri că-mi lipsește jumătate de cap și-mi curge din gură.

UPDATE - La câteva zile după ce am scris, în 2015, acest text, am avut o discuție cu primarul din Sinaia. Pe bună dreptate, omul voia să știe, dacă tot i-am luat orașul la capace, ce cred eu că ar trebui făcut. A fost de acord cu 90% din ce i-am spus. La un an distanță, nimic din ce am discutat atunci nu s-a concretizat.

my first book / my second book

Am vazut filmul ăla, cu turkmenii bucurându-se, în timp ce avionul rusesc se prăbușește, și am înțeles, în sfârșit, diferențele între religiile creștine și musulmane. Pentru că așa-ți dai seama de fibra unui popor: într-un moment în care adrenalina curge in valuri. Atunci ies din tine valorile de bază, cele care te definesc... 

Deci: avionul cădea, parașutele pluteau lin spre sol, iar turkmenii strigau "Dumnezeu e mare, Dumnezeu e mare".... 

Într-o situația similară, niște ortodocși de treabă de la nord de Dunăre ar fi strigat altceva. Ceva de genul:

- Cade, bă, băga-mi-aș pula!

- Trăiți-ar mă-ta, uite cum cade, în pula mea!

- Cazi, futu-ți morții mă-tii de rusnac jegos! Hai, bă, să-i dăm muie și să-i furăm telefonul!

- Să-mi bag pula, fratelo, am dat avionu' jos, ești nebun, în pula mea....

- Bravo pula ta, coa'e, i-ai dat-o de l-ai rupt!

- Praleo, ai lăsat rusoaica văduvă, cine-o mai fute și pe ea... Ia spune, băi, mergem să vedem unde a căzut avionul?

- E departe, în pula mea, mai bine stăm și bem o țuică.

- Nu, băăăă, mergem la sor-ta s-o futem!

- Sugi pula, dacă mai zici ceva de sor-mea pun trancanu' pe tine, muistu' pulii mele! Te-n gură să te fut.... eu am zis ceva de mă-ta aia chioară de la atâta pulă????

Altceva, nu? Pe bune, nu te simți mișto știind că ești ortodox, nu fraierii ăia de musulmani? 

#religiileemișto

220.000 de oameni au citit, de vineri până duminică, textul meu pe tema primei fotografii de grup a Guvernului Ciolos. Am scris textul ala in cinci minute, dintr-o suflare, luând la mână doar ce mi-a sărit în ochi. Nu sunt un critic autorizat de fotografie, nici cel mai bun fotograf din țara asta. Am scris despre ce m-a deranjat, vizual.

Iar duminică, Dacian Ciolos a anuntat, intr-un interviu dat postului public de radio, ca va schimba poza. "Şi pe mine m-a deranjat când am văzut, nu mi-am dat seama de acest lucru atunci când poza a fost făcută. Am fost puţin supărat că doamnele au fost puse în spate şi bărbaţii în faţă, dar mi s-a explicat că aceasta este regula de protocol, că ministerele se pun în ordinea alfabetică şi atunci întâmplarea a făcut că doamnele au fost puse în spate. Cu prima ocazie cu care îi voi avea pe toţi miniştrii la şedinţa de Guvern, o să refacem poza şi, dincolo de orice regulă de protocol, o să-mi asum eu această responsabilitate să punem doamnele în faţă, pentru că oamenii care au făcut aceste observaţii au avut dreptate", a spus el.

Ce să spun, câta responsabilitatea isi asumă... De parcă e vorba doar de doamne puse în spate. Ciolos rezolva doar problema politica, cea a discriminarii pe criterii de sex. Nu asta a fost toata problema. A fost vorba despre o fotografie executată prost. De competențele fotografului este vorba, domnu' premier. Ăla angajat fără sa verifice nimeni daca se pricepe la fotografii de grup, la fotografii corporate, la semiotica fotografiei. Angajat, cel mai probabil, de vreun personaj politic jenant, la fel de imcompetent, asa cum sunteți toți, de la un capat la altul, pana sus de tot...

Mă bucur mult că fotografia oficială va fi refăcută. Eu chiar am prostul obicei să mă simt reprezentat de statul român, și când statul arată ca dracu' fără să fie din vina mea, mă cam oftic. Acum, de exemplu, nu-s deloc mulțumit de declarația premierului.

Aș mai dori, dacă se poate, ca fotografia doldora de greșeli să fie retrasă din mediile publice. Aș dori ca fotograful ăla să fie mustrat sau înlocuit. Aș dori să se refacă fundalul cu Guvernul României, astfel încât în sala aia să poată fi făcute fotografii de grup în condiții mai bune.

Și încă ceva, domnu' premier...

Dacă ați fi venit cu o echipă mișto la guvernare, nu cu habarniști și acoperiți, dacă n-ați fi primit funcția asta călcând pe cadavrele #colectiv, dacă aș fi auzit, de o săptămână, de când ați preluat guvernarea, măcar cinci idei mișto pentru țara asta, n-ar mai fi citit nimeni ce-am scris eu despre poza voastră de căcat. Eu tot aș fi scris ce-am scris, dar n-ar mai fi rezonat nimeni cu mine. Chiar nu v-ați prins că lumea n-a dat share unei critici foto, ci senzației că sunteți niște ciurii-burii într-ale guvernării? Știți proverbul acela antic, scris acum 4.000 de ani de filozoful persan Rihanna: "Ai o singură dată ocazia să faci prima impresie"?

În final, nu doar mulțumiri, cititorilor mei. Și un "Felicitări!". Ați văzut ce ușor e? Cât de ușor e să arăți statului că greșește? Cât de ușor poți atinge masa critică, pe un subiect, astfel încât să-i faci atenți pe netrebnicii ăștia care ne conduc?

publicitate

cartile mele sunt aici:

Cand fiica regelui Mihai s-a apucat de lupte de cocosi si a fost prinsa de autoritatile SUA, a fost pusa sa plateasca, in 30 de zile, o amenda de 250.000 de dolari pentru violarea legii privind protectia animalelor. Inca 250.000 i-au sarit din cont pentru ca a servit bauturi alcoolice fara licenta, la luptele alea din hambar. Apoi i-au confiscat ferma, pentru ca a fost gazda unei infractiuni. Cand a inceput procesul, printesa era deja falita, umila, fara puterea de a se apara cu un avocat scump.

Asta-i justitie, nene. SUA nu te ameninta neaparat cu puscaria, cand faci ceva gresit. Se asigura intai ca iti poate lua tot, sa te inveti minte. Cand ajungi in fata unui judecator, ai platit, deja, pentru ce-ai facut, cat sa-ti iasa pe nas.

Ma cearta unii ca nu vreau puscarie pentru autorii de fraude, spalare de bani si acte de coruptie. Ca n-o vreau pe Carmen Iohannis in puscarie, pentru faza cu casa dobandita ilegal. Sigur ca nu vreau, nene! Cui foloseste ca intra la puscarie niste sute de primari, parlamentari, functionari publici, sau o profa de engleza? De ce i-ai tine acolo, tot pe banii mei? Pai asta-i pedeapsa, ala ma fura si eu ii achit cazarea si mancarea?!

Nu vad de ce n-am face ca americanii. De ce nu i se ia toata averea lui Carmen Iohannis, dupa faza cu casa de pe urma careia a dobandit ilegal 300.000 de dolari, din chirii? De ce mai are doamna pantofi scumpi prin sifonier? Care-i smecheria, pentru mine, cetatean al statului furat, că doamna președinte ar putea sa ajunga colegă de cameră cu niște degetoaice de la Targsor? Ce castig eu, concret? Nimic, va spun eu. Si daca cineva o sa se chinuiasca sa o bage la puscarie, o sa iasa de-acolo si o sa-si ia niste vuitoane, din banii pe care statul roman nu s-a priceput sau n-a vrut sa puna mâna.

Bagati-i la puscarie pe cei ce bat, schingiuesc, violeaza, omoara. Pe cei care vand mancare otravitoare si emit noxe toxice. Pe cei care circula cu 150 la ora intr-o localitate. Pe aia care distrug instalatiile electrice la calea ferata, sau pun materiale proaste intr-o gradinita. Pe aia care vand feșe contaminate in spitale, sau apa in loc de medicamente anti-cancer. Astia o merita. 

Baietii care fac bani plimband hartii, fara sa puna in pericol viata sau sanatatea altora, nu-s de puscarie. Cel putin la prima infractiune, eu le-as lua tot si le-as da drumul pe strada, in curu' gol. "Hai, coane, nu te vaita, ca esti baiat destept, inventezi tu ceva! Dar ai grija, daca o mai comiti o data ai pus-o! Da meditatii, scrie o carte, tine conferinte, da cu sapa, spala vase sau predă, dar să nu te mai prind că faci măgării că dracu' te ia....". 

Comenteaza aici

De joi până duminică, la Ploiesti Shopping City poți vedea fotografiile câștigătoare ale concursului National Geographic Romania din acest an. Eu am ajuns azi la mall special pentru ele, dar n-am văzut nici una. Am uitat complet de toate, după o oră și un pic cu Dan Beșliu. Dan Beșliu a fost în juriul concursului NG și de-aia l-a ales Ploieşti Shopping City pe el pentru cursul de fotografie care a însoțit expoziția. E un fel de Arsenie Boca al fotografiei, un d-ăla dedicat, care se simte bine când trage pe film, la iso100, în modul manual.... 

N-a fost tocmai un curs. A fost o chestie.... cum să zic? Ca atunci când te chinuiești să închei un fermoar care s-a blocat, și faci asta după trei zile de umblat descheiat la jeanșii tăi preferați. Băiatul ăsta vorbește despre fotografie cum vorbea tata, un moldovean pur-sânge, de lângă Odobești, despre vin: fără stres, fără efort. A verbalizat impecabil o droaie de chestii împrejurul cărora eu încă bâjbâi...

• Fotografia e bună dacă cineva o plătește.
• Nici un aparat nu e bun. Am 14 aparate foto si n obiective și asta nu mă face un fotograf mai bun.
• Fotografia se face cu emoție. Aparatul e doar o interfață.
• Nu fac fotografie cu telefonul. Nu-mi plac instagramul  și filtrele care fac ca toți să obținem aceleași fotografii.
• Fotografia de nuntă începe să-și revină, deși tot apar trenduri, cum e ăsta, de scoți mireasa la păscut.
• Dacă subiectul stă pe loc, eu stau pe loc, lumină am - de ce sa fac autofocus?

Și tot așa. Mindblowing...

Dan Beșliu predă, la București (Școala de Fotografie Freelancer), un curs de fotografie, d-ăla, hard, cu trei luni de teorie, trei luni de practică, două zile pe săptămână. Mai greu ca al lui Sorin (care face, zic eu, cele mai bune cursuri de fotografie din Ploiesti) și mai scump. E un curs pe care l-aș face oricând, dar nu la București. Cu tot cu navetă, ar fi 8-10 ore pe zi de curs, timp de o jumătate de an, adică ceva imposibil la actualul meu program de lucru. Aici, însă, la mine in sat, m-aș descurca. Faza e că Dan Beșliu ar face cursul la Ploiești doar dacă ne adunăm 15 doritori. 

Unul sunt eu. Mai e nevoie de 14. Așa că:

• dacă ești sau nu fotograf amator sau profesionist
• dacă ai de cheltuit 2.000 de lei pentru tine
• dacă te poți concentra șase luni la același lucru
• dacă ai chef să petreci timp în compania unui om categoric competent
• dacă vrei să înveți să faci fotografii foarte bine
• dacă vrei să faci cuiva - fiul/fiica/soția/iubita - un cadou mișto, care sa-i schimbe viața
• dacă vrei să obții o diplomă de calificare în fotografie (cursul este acreditat)

dă-mi de veste la contact @ bogdanstoica.ro, sau scrie-mi aici. Nume, email, mobil. Când ne adunăm 15 inși, îl "capcanăm". Am deja momeala perfectă pentru el: de-aia am pus-o pe Instagram :)

UPDATE 29 noiembrie - Suntem deja trei doritori. Mai avem nevoie de inca 12.

UPDATE 2 decembrie - Dan promite un discount de 10% pentru Ploiesti, ceea ce inseamna ca fiecare cursant va plati doar 1.800 de lei, daca inscrierile se fac pana pe 1 ianuarie 2016. In plus, cursantii primesc gratuit doua workshop-uri gratuite (unul de editare cu el, si unul de prelucrare cu Denisa, sotia lui, unul dintre cei mai apreciati art-directori din Romania) 

UPDATE 4 decembrie - Dan a pregatit si o varianta de program pentru curs: "am putea face cursul incepand cu februarie sau cu martie in fiecare joi, dupa urmatorul program: - doua module pe zi de curs, timp de 12 saptamani (adica 12 zile de joi), plus doua zile de vineri, in saptamana 2 si in saptamana 3. In total vor fi 28 de lectii, abordate in 14 intalniri. Vor fi si 4 sesiuni de practica in weekend, 4-5 ore sambata, in a doua jumatate a cursului. Am putea incepe pe 11 februarie si am termina la inceputul lunii mai". 

UPDATE 15 decembrie - Cursul lui Dan Beșliu de la Ploiesti va costa doar 1.600 de lei - info si inscrieri finale AICI.

Alte detalii despre curs pot fi gasite aici. 

Luni s-a intâmplat la Băneasa Shopping City. Marți a fost în AFI Palace Cotroceni. Vineri, 27 noiembrie, toată povestea se mută la Ploiești. Pentru ăia ca mine, incapabili să facă o cafea decât dacă o vând cu 200 de lei ceașca, o să fie doar show: o să ne uităm și o să facem fotografii barmanilor Gloria Jean’s din AFI Palace Ploiesti, când fac demonstrații de latte art. Pentru alții poate să fie o super-oportunitate de JOB, pentru că cine se înscrie la concursul de făcut artă din spumă de lapte poate fi unul din cei doi câștigători ai unui training platit, la finalul căruia cel mai bun se poate alege cu un job permanent!

Așa că ne vedem acolo, da? Vineri, intre 11.00 si 13.00. Și s-o ardem aiurea la cafea, și să ne dăm artiști! Si vineri seara urc pozele pe fb. 

1. Nu așezi niciodată femeile în spate. Niciodată, da? Și niciodată una lângă alta, in mijlocul grupului. Nu suntem in padure, dupa gratar, si ne temem că tipii care tocmai se apropie vor sa ne fu*ă femeile, si de-aia le-am băgat intre noi.

2. Nu așezi niciodată tipii scunzi în spate. Îi aduci în rândul din față și mai cobori un pic punctul de stație, să pară că toți au aceeași înălțime.

3. Știu că tâmplarul care a făcut podiumul n-a facut si cursuri de fotografie, și că l-a făcut dreptunghiular, dar să știți că perspectiva fotografului va părea trapezoidală, intr-o imagine. Așa că dacă vă mai strângeați un pic, iar fotograful se dădea mai in spate sau folosea un tele, ați fi avut toți, în poză, același fundal cu Guvernul României, inclusiv cei de pe margini, care acum se văd în cadru având ca fundal coloane de beton, aplice și jaluzele. Mai aveați si varianta să comandați un fundal mai lat decât podiumul, si nu e scump, doar patru euro metrul pătrat de poliplan....

4. Fotografia este atât de varză și pentru că în cadru apar și luminile reci de deasupra podiumului. Uitați-vă pe tot netul, dacă mai vedeți așa ceva, la nivel de protocol de stat, mănânc poza aia....

5. Nu lași pe jos bilețelele cu nume folosite ca să-i așezi (PROST) pe membrii guvernului. Îi așezi, după care iei bilețelele de acolo. Sau folosești altceva. Americanii, de exemplu, folosesc niște chestii de plastic transparente, care devin invizibile în fotografie.

6. Nu așezi niciodată unul lângă altul doi oameni cu cravate identice, pentru că îi izolezi, cromatic, de restul grupului. Trec peste faptul că unii dintre miniștri n-au știut ce cravate să poarte la nivelul ăsta de protocol...

7. Când pozezi, nu ții mâinile așa cum te lasă artrita. Nu te relaxa, pozezi în numele statului român. Așa că întinzi degetele și atingi ușor pantalonul. Nu uita nici sa indrepți umerii, sa inspiri, sa sugi burta, sa lipesti calcaiele... Și, în nici un caz, nu ții mâinile împreunate în zona inghinală, de parcă ți-e teamă că o să încasezi una în coaie. Niciodata! Fotograful nu te bate. Sigur, ar fi fost grozav să-ți spună că arăți speriat ca un iepure în lumina farurilor...

8. Ca fotograf, te uiți la detalii înainte să declanșezi. Reașezi steagul din dreapta, de exemplu. Asocierea dintre steluța aia singuratică și tipul ăla înalt, care pare că stă pe niște dicționare, e hilară de-a dreptul. 

9. Subiecții: priviți fotograful, obiectivul, nu căscați ochii aiurea prin cameră. Privirile voastre trebuie să dea senzația de unitate, de forță, nu să arate că vă gândeați cât a costat și de unde a fost cumpărată lavabila de pe pereți.

10. Incă ceva. Cadrul e stramb. Adică, fotograful n-a stat nici în dreptul mijloculului podiumului, nici n-a ținut aparatul drept în mâini.

Sigur, puteți să faceți pozele cum vreți și să vă faceți de căcat cât de mult doriți. O face și președintele foarte bine, are fotografii atât de proaste în spațiul public de zici că-i masochist. Dar nu uitați, vă rog, că ne faceți și pe noi de căcat. 

poza originala e aici. adorabil numele jpeg-ului :)))))))

publicitate. învață să faci poze bune cu telefonul.

UPDATE - două zile mai târziu....

Noroc că Dan Chișu are prieteni in Ploiești. Și noroc că prietenii ăștia (săr'na, Carmen!) sunt genul care se implică. Altfel nu vedea Ploieștiul lansarea filmului București Nonstop... Mie, de exemplu, mi-a zis un prieten azi-dimineață, și, cum îmi plac cam toate filmele lui Dan Chișu, m-am dus. 

Pe scurt: e un film bun. Sigur, eu sunt un oligofren cu fixuri, și m-am plictisit de moarte în unele momente. Cu tot respectul pentru cariera lui Ion Besoiu, omul n-avea ce căuta în film. Nici "soția". Toată drama lor putea fi eliminată fără probleme, n-ar fi afectat intriga. Cât timp au fost ei doi pe ecran, m-am simțit ca la Lindenfeld: că cineva mi-a dat o gaură în cap și-mi consumă viața.

Nu mi-au plăcut nici actorii. Bărbații, adică. Taximetristul a fost cel mai realist dintre ei. Pe locul doi ar fi Achim, de la nonstop, pentru că știe să înjure corect. Băieții cu "metoda accidentul" mi-au fost cei mai antipatici, pentru că am o droaie de prieteni d-ăștia, crescuți la bloc cu prea multe jucării ca să mai iasă pe afară și cu prima bătaie luată la 20 de ani. Oamenii care nu știu să spună "sugi pu*a", sau "morții mă-tii" așa cum se spune pe stradă n-ar trebui să joace roluri care includ astfel de replici. Iar dintre cei doi, ăla de pe locul mortului a avut ghinion și de o tonă de replici nerealiste. 

Fetele, însă, au jucat impecabil. Repet, nu-s nici cinefil, nici critic de filme, ceea ce citiți aici este doar părerea mea de oligofren cultural. Dar am mai văzut femei îndrăgostite și supărate până la plâns că boul nu-și dă seama cât e de iubit. Am văzut și femei bătute măr de câte un tâmpit, ca să știu cum arată trauma profundă. Iar Maria Obretin și Olimpia Melinte m-au făcut să-mi aduc aminte chestii nasoale. De-aia zic că au jucat bine. 

Filmul ar trebui să fie un succes fulminant, pentru că fiecare din noi a trăit cel puțin o întâmplare în genul poveștilor țesute în jurul nonstop-ului din film. Așa că dacă nu ești vreun cretin patentat, ar trebui să te duci la filmul ăsta. 

Du-te și dacă nu ești cinefil, dar ești naționalist. Dă-l în gâtul mă-sii pe Bond, oricum o să-l vezi piratat pe net sau pe HBO, la anul. Spune "marș" și povestioarelor cretine cu foamea, cu spațiul, cu tărâmul de pe partea cealaltă a zidului și cu alte tâmpenii create în spatele unui star hollywoodian la care te uiți ca o babă la Arsenie Boca. Bagă și tu un leu, în pu*a mea, în industria cinematografică autohtonă, ca să nu ajungem să vedem filme făcute în China. 

P.S. - Nota 10 pentru Codin Maticiuc, care nu s-a mai dus, ca în fiecare an, la Miami, ca să poată finanța filmul ăsta. Coane, știi cum e: în viață, ne cheltuim jumătate din bani pe băutură și femei, iar cu restul ne distrăm. 

Vreo 20-30 de poze de la premiera de la Ploiești - AICI.