Romania te iubesc. Portul Constanta. Asa emisiune, ma?

Pana azi, eram fan Romania Te Iubesc. Era, pentru mine, dovada, ca la Pro TV se face si jurnalism pe stil vechi, dincolo de stirile alea cretine si nerelevante. 

Nu aveam de gand sa ma uit la emisiunea cu portul Constanta, pana n-am auzit "Comanescu", la televizorul lasat deschis in spatele meu. Asa ca m-am intors si m-am uitat. 

In trecutul meu apar si vreo 6 ani de scris la Oil&Gas Journal, editia in limba romana. O revista foarte serioasa, nici acum nu stiu cum am ajuns eu sa scriu acolo. Asa ca-l stiu pe Comanescu.

De cand a aparut pe radar, sursele din domeniu mi-au spus ca este cel mai important dintre oamenii de afaceri creati de Traian Basescu, care, pe vremea aia, nici nu era presedintele Romaniei. Comanescu era un inginer electronist de marina absolut obisnuit. Dar in 1999 a cumparat Aquafor, si doi ani mai tarziu, Aquafor cumpara Upetrom Ploiesti, la vremea aia cel mai mare producator de utilaj petrolier din Romania. Cativa ani mai tarziu, Comanescu cumpara bazele de reparatii ale Petrom de la Marea Neagra si imediat dupa aia, si cele sapte platforme marine. 

Acum e tata lor. Singurul roman bine intentionat din Portul Constanta. Asa spuneau astia, la Pro TV.... N-am vazut nici o editie care sa ridice o statuie unui om de afaceri. Pana azi. 

Nu stiu cum le-au scapat, echipei de jurnalisti de la Romania Te Iubesc, chestiile bizare din jurul lui Comanescu. De exemplu, ca a reusit performanta mai multor vizite ale lui Traian Basescu la Upetrom, chiar daca firma se ducea in cap si angajatii mureau de foame. Ca a reusit sa intre in contracte de afaceri care aparent nu-s de nasul nici unei companii romanesti. Ca a reusit afaceri incredibile, cu firme care cheltuiesc pe protocol cat toata cifra lui de afaceri. Ca firma lui Comanescu a reusit sa fie pe placul Gazprom de mai multe ori. Da, acelasi Gazprom care are o sensibilitate la notarita Ioana B...

Nu zic ca Gabriel Comanescu e un nenorocit. Zic doar ca e un personaj atat de interesant, incat merita singur o editie Romania Te Iubesc. Mai ales ca mie imi place Pro TV.

Iar celor care se vor grabi sa-i sara in aparare, le spun alt lucru invatat in cei sase ani de batut rafinarii si platforme petroliere: in afacerile cu energie, nu exista furnizori sau parteneri alesi pe criterii de competenta. Intotdeauna, fie din cauza sumelor mari puse in joc, fie din cauza implicatiilor geopolitice, sau a problemelor de mediu, se aleg cei mai competenti furnizori dintre cei indicati de lumea politica.

Nu merge altfel. Va spun eu. Si din toata emisiunea de azi, eu am inteles doar ca pentru Gabriel Comanescu s-a mai pregatit un rol: cel de viitor stapan al Portului Constanta. Emisiunea n-a fost despre Portul Constanta. Daca era, trebuia sa vad fie o particica din contrabanda de zeci de miliarde de euro desfasurata acolo.

Citeşte mai departe ...

Misterele Upetromului. De ce nu sar autoritatile in sprijinul concediatilor lui Comanescu.

Vara lui 2011 - Angajatii Upetrom fac mai multe mitinguri de protest in fata Casei Albe din Ploiesti necajiti ca-si pierd locurile de munca: nici o reactie. Toamna lui 2011 - Angajatii Uztel fac acelasi lucru. Prefectul, primarul, chiar Roberta Anastase se implica. Ii asculta, fac declaratii publice pe aceasta tema. De ce aceasta diferenta, in conditiile in care ambele firme fac utilaj petrolier, iar Cameron si Lufkin, doua firma americane care si-au facut uzine langa Ploiesti in ultimii ani, fac produse similare, dar mai competitive?

Diferenta vine din actionariatul celor doua companii romanesti. La Upetrom, de exemplu, actiunile ii apartin lui Gabriel Comanescu, vechi si bun prieten cu presedintele Traian Basescu, posesorul companiei care asigura impacarea Romaniei cu Olanda, dupa scandalul "Laleaua Neagra".

In plus, la Upetrom se fac restructurari pentru ca o parte din activele din Ploiesti au fost cumparate de Kaufland, acesti incredibili fraieri din Germania care au platit 700.000 de euro pentru un sens giratoriu care valoreaza 200.000 de euro, facut de Coni SRL, firma preferata a primarului Andrei Volosevici, primar, care, in schimb, i-a lasat pe kauflanderi sa modifice viata Ploiestiului cu un sens giratoriu care are rolul unei tavi puse deasupra, nu la capatul, unei masini de tocat. 

Morala? Cand prietenii presedintelui fac concedieri, au dreptate. Mai da-i in mortii ma-sii pe someri...

Citeşte mai departe ...

Ce-are Băsescu cu Ucraina și cu Tăriceanu și cu Rusia și cu....

La umbra mediatică a inundaţiilor din Moldova, proprietarul Upetrom Ploieşti, Gabriel Comănescu, a făcut cea mai tare afacere din viaţa lui: a pus mâna pe zăcămintele petroliere din Marea Neagră, zăcămintele pentru care ne-am judecat cu Ucraina. Afacerea, anunţată extrem de discret de ANRM, pute, dacă e să mă întrebaţi pe mine, fost scriitor, timp de 6 ani, la ediţia română a Oil & Gas Journal. Pute rău. Vă explic pe scurt şi de ce. 

Ianuarie 2009: presa vuieşte despre faptul că nemernicul de Tăriceanu a dat unei companii de care n-a auzit nimeni, Sterling Resources, zăcămintele de lângă Insula Şerpilor, adică o resursă de hidrocarburi care valorează câteva zeci de miliarde de euro. Traian Băsescu iese public în mai multe rânduri şi condamnă afacerile oneroase care au dus la "jefuirea României" de "resurse strategice de energie". Tăriceanu este ameninţat cu DNA-ul, după care asupra afacerii Sterling se lasă o tăcere de excepţie...

Iunie 2009: Sterling Resources anunţă vânzarea a 67,5% din afacerea privind exploatarea perimetrelor XIII Pelican si XV Midia către Melrose Resources. Pentru 90 milioane dolari. Da, aţi citit bine, nu 900 de milioane, nu 9 miliarde, ci un mizilic de 90 de milioane....

Cu ocazia asta aflăm şi de existenţa Melrose Resources. O companie olandeza, specializată în explorarea de petrol şi gaze, dezvoltare şi producţie, cu sediul în Edinburgh (Marea Britanie), care are operaţiuni în special în Bulgaria şi România, alaturi de GSP Petromar-ul lui Comanescu. Haios e că în prima jumătate a anului 2009, când a cumpărat cota Sterling din afacerea Insula Şerpilor, Melrose a avut venituri de 97 de milioane dolari, pe care, in mod bizar, le-au dat, integral, pe perimetrele de langa Insula Serpilor. De banii astia, consorţiul Melrose-GSP Petromar a câştigat dreptul a de exploata două perimetre de vreo 2.000 de kilometri pătraţi în detrimentul unor fraieri, ExxonMobil (SUA). Doar a doua companie petrolieră a lumii. Cum celălalt consorţiu câştigător e condus de Lukoil, să vedeţi, în maxim 10 zile, ce scandal vor declanşa americanii: pai ce-i aici? Era vorba ca Vestul si Estul sa ia fiecare cate un zacamant, nu sa ia rusii unul direct si unul indirect....

V-am spus cine este Melrose: o companie care incasează într-o jumătate de an cât cheltuieste pe protocol o companie petrolieră serioasă. Acum, hai să vedem cine este GSP Petromar Resources. O companie deţinută de Gabriel Comănescu, un fost "locotenent" de-al lui Liviu Luca, care s-a desprins de sindicalişti şi acum deţine şi Upetrom Ploieşti. Compania rulează anual în jur de 200 de milioane de euro, adică extrem de puţin pentru o exploatare petrolieră submarină, care costă de la 500 de milioane de euro în sus. Ce mai contează că nici Petromar, nici Melrose n-au bani de afacerea asta: anual, la Upetrom vine in vizita Traian Basescu. Cu sau fara motiv. 

Asa ca, daca e sa ma intrebati pe mine, Basescu are patru, nu doua fete: Ioana, Elena, Melrose si GSP Petromar. Iar interesele sale personale in zona Ucrainei converg cu cele ale Rusiei. Nu ca fraierul ala de Tariceanu, care s-ar fi asociat cu americanii...

La umbra mediatică a inundaţiilor din Moldova, proprietarul Upetrom Ploieşti, Gabriel Comănescu, a făcut cea mai tare afacere din viaţa lui: a pus mâna pe zăcămintele petroliere din Marea Neagră, zăcămintele pentru care ne-am judecat cu Ucraina. Afacerea, anunţată extrem de discret de ANRM, pute, dacă e să mă întrebaţi pe mine (fost scriitor vreo 6 ani la ediţia română a Oil & Gas Journal). Pute rău. Vă explic pe scurt şi de ce. 

Ianuarie 2009: presa vuieşte despre faptul că nemernicul de Tăriceanu a dat unei gratis companii de care n-a auzit nimeni, Sterling Resources, zăcămintele de lângă Insula Şerpilor, adică o resursă de hidrocarburi care valorează câteva zeci de miliarde de euro. Traian Băsescu iese public în mai multe rânduri şi condamnă afacerile oneroase care au dus la "jefuirea României" de "resurse strategice de energie". Tăriceanu este ameninţat cu DNA-ul, după care asupra afacerii Sterling se lasă o tăcere de excepţie.

Iunie 2009: Sterling Resources anunţă vânzarea a 67,5% din afacerea privind exploatarea perimetrelor XIII Pelican si XV Midia către Melrose Resources. Pentru 90 milioane dolari. Da, aţi citit bine, nu 900 de milioane, nu 9 miliarde, ci un mizilic de 90 de milioane. Cu ocazia asta aflăm şi de existenţa Melrose Resources. O companie petrolieră olandeza, cu sediul în Marea Britanie și cu operaţiuni în Bulgaria şi România, alaturi de GSP Petromar-ul lui Comanescu. Haios maxim: când a cumpărat cota Sterling din afacerea Insula Şerpilor, Melrose avea venituri totale de 97 de milioane dolari, pe care, in mod bizar, le-a dat integral pe perimetrele de langa Insula Serpilor. A meritat: cele două perimetre aveau 2.000 de kilometri pătraţi și le suflase din fața ExxonMobil (SUA), doar a doua companie petrolieră a lumii. Cum celălalt consorţiu câştigător al zăcămintelor e condus de Lukoil, să vedeţi, în maxim 10 zile, ce scandal vor declanşa americanii: pai ce-i aici? Era vorba ca Vestul si Estul sa ia fiecare cate un zăcământ, nu sa ia rușii unul direct si unul indirect.

Ați râs de Melrose, o companie care incasează cât cheltuieste pe protocol o companie petrolieră serioasă:? Stai să vezi cine e GSP Petromar Resources. O companie deţinută de Gabriel Comănescu, un fost "locotenent" de-al lui Liviu Luca, care s-a desprins de sindicalişti şi acum deţine şi Upetrom Ploieşti. Compania rulează anual în jur de 200 de milioane de euro, adică extrem de puţin pentru o exploatare petrolieră submarină, care costă de la 500 de milioane de euro în sus. Ce mai contează că nici Petromar, nici Melrose n-au bani de afacerea asta: anual, la Upetrom vine in vizita Traian Basescu. Cu sau fara motiv. 

Asa ca, daca e sa ma intrebati pe mine, Basescu are patru, nu doua fete: Ioana, Elena, Melrose si GSP Petromar. Iar interesele sale personale in zona Ucrainei converg cu cele ale Rusiei. Nu ca fraierul ala de Tariceanu, care s-ar fi asociat cu americanii.

2022: Arc peste timp, cum ar zice Fuego: zăcământul s-a întors la Exxon, care l-a revândut Romgaz cu un miliard de dolari. Cel mai probabil, fiecare intermediar mic implicat în afacerea asta, adică Tăriceanu (prin Sterling) și Băsescu (prin Melrose) - și-au parcat prin Elveția între 50 și 100 de milioane de euro. Ar trebui să fim mândri de băieții ăștia. Nici Bezos, Gates sau Musk nu pot face banii ăștia de la zero.

******************************

acest text a fost scris în 2011 și updatat în 2022. dacă vrei să citești ce mai scriu azi, abonează-te pentru un newsletter zilnic pe https://bogdanstoica.substack.com

susține acest blog cumpărând

cărțiile mele sau obiecte de colecție

Citeşte mai departe ...

Basescu si Gazpromul nu-s certati

Compania Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, va demara la începutul lunii iunie a acestui an lucrări de foraj petrolier în Marea Penchora, din sud-estul Mării Barents din Arctica, pe platforma continentală a Federației Ruse.

Suna bine, nu? Dar daca aflati ca serviciile de foraj ale GSP au fost contractate de Gazprom Neft, subsidiara gigantului rus Gazprom, cum arata povestea?

Citeşte mai departe ...

Gata, Olanda ne vrea în Schengen. Ne-am cerut scuze pentru "Laleaua Neagră", le-am dat şi şpaga...

Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri hotarari de Guvern prin care s-au aprobat acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera din cadrul rundei a X -a de apel public de oferta. Titularii Acordurilor sunt companiile olandeze Melrose Resources şi Petro Ventures BV, supravegheate, în asociere, de

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica