www.bogdanstoica.ro

Cum am facut fotografia ASTA cu telefonul

Vazusem norul de fum, asa ca m-am asezat comod la volan, am trecut pe banda din mijloc, am redus viteza la 70 la ora si am asteptat cadrul bun, chiar daca nu stiam cum o sa fie. Stiam doar ca trebuie sa prind sursa sau capatul norului de fum, ca trebuie sa fie o fotografie dreapta si clara si ca imaginea trebuie sa spuna o poveste. Asa ca mi-am pozitionat mana cu telefonul (S7 era mort, am facut poza cu celalalt telefon, mediocrul A5, cu a sa camera foto de doi lei), in partea de sus a parbrizului, un pic stanga, ca pe centru geamul era murdar. Cand am auzit avionul in stanga mea, am inceput sa declansez, calm, cu ochii cand la telefon, cand la drum. Am tras 6 cadre. Avionul e in trei dintre ele. Intr-una dintre ele avionul se vede intreg, clar, adica fix ce doream. Un minut mai tarziu, poza era (cropuita, nu ca aici) si pe instagram si pe facebook

Si gata. Aveam o fotografie cu poveste. Daca vantul isi schimba directia cu doua grade, aterizarile de pe Otopeni ar fi fost perturbate. De fapt, daca stau sa ma gandesc, in orice tara din lume cred ca traficul aviatic ar fi fost oprit intr-o situatie similara. Ca na, avioanele puteau veni si dinspre Balotesti...

Mi-am vazut de drum, linistit. Mai trasesem cateva cadre, dar nu se comparau cu acesta. Puteam sa pariez si ca in puzderia de masini din jur nu se mai gandise nimeni sa faca poza asa. 

O ora mai tarziu, cand fotografia asta facuse jda'mii de share-uri si era difuzata de toate televiziunile de stiri din Ro, eu ajunsesem in Ploiesti si ma alergam cu un dobitoc in trafic. Eu amuzat, el furios. Eu cu greoiul meu Opel break (altfel o minune cand car cu el usi si ferestre vechi), el cu o bijuterie de BMW seria 5, negru, nou-nout. Si totul din cauza ca eu, dornic sa ajung acasa unde sa ma descalt si sa mananc ceva cat mai repede, am plecat prompt pe verde. Omu' s-a simtit provocat, luat la misto, pula mea, nu stiu, si m-a depasit intr-o suta de metri. A facut-o insa pe o banda cu asfaltul valurit, unde a fost silit sa franeze, timp in care i-am zis iar pa-pa, de pe o banda buna. La semaforul urmator a tulit-o ca un glont, dar a fost nevoit sa franeze din nou, nestiind ca la Catedrala banda 3 e mai aglomerata decat banda 1, timp in care eu m-am strecurat frumusel pe banda libera si m-am tot dus. La semaforul de la Caraiman m-a ajuns iar. Ma privea sfidator, accelerand. Din cauza asta n-a vazut verdele si iar am plecat primul. A venit ca maniacul sa ma depaseasca, cu orice risc, si fix cand a avut loc sa o faca, eu am facut dreapta si-am parcat, lasandu-l furios si neconsolat. 

Avea o masina de cinci ori mai rapida si mai buna decat a mea. Dar conducea ca o pula, emotional, fara sa gandeasca. Asa a reusit sa piarda in favoarea mea o cursa in care eu nici n-am vrut sa particip.

Cam asa e si cu fotografia facuta cu telefonul. Camera aia de pe smartphone are suficiente resurse sa-ti ofere cadre bune. Trebuie doar sa-ti folosesti capul un pic. Un aparat foto profesional, chiar daca e net superior micutei camere de pe telefon, nu rezolva problema competentei tale. Poti sa faci poze de cacat si cu Hasselblad (un fel de BMW M5 al aparatelor foto), daca nu folosesti cateva trucuri care sunt la indemana oricui.

In schimb, daca gandesti, poti face o droaie de fotografii ca asta...

sam2

sau asta....

sam4

sau asta...

sam1

... sau orice altceva ai tu chef sa fotografiezi. Important e sa nu te mai simti ca un dobitoc pentru ca, desi ti-ai cumparat un smartphone cu camera foto performanta, continui sa faci niste poze de cacat.

Daca ti-am trezit curiozitatea cat de cat, foloseste LINK-1.

Daca esti si curios si pasionat  de fotografie, deschide LINK-2.

© 2017 Bogdan Stoica