Completează formularul dacă vrei să primești mesaje de la mine. Promit să fie rare, scurte și cool, pentru că și eu urăsc mesajele lungi, inutile și cretine.

50.000, Vodafone? pe bune?

Nu ma mai uit spre Vodafone, de cand m-am portat de la ei. Si m-am portat de la Vodafone dupa ce un pachet banal de roaming, ambalat mincinos (lucru recunoscut ulterior de un angajat de-al lor), m-a costat cat un sejur in Grecia. Asa ca mi-am bagat statiunea croata in afacerea lor si am trecut la Orange (dupa un timp, si Orange a inceput sa se poarte de-am'pulea, așa că o să trec, cel mai probabil, pe cartelă prepay). 

Ieri, însă, am dat peste Vodafone în câmpul tactic al nenorocirii de la Piatra Neamț. Au stat vodafoniștii o zi, au văzut ce emoție colectivă generează drama celor zece morți în incendiul din spitalul moldovenesc și au zis că pot să profite un pic. Și au donat niște bani. 

Suntem cu gândul alături de familiile victimelor incendiului de la Spitalul Județean Piatra Neamț. Acum, mai mult ca oricând, e nevoie de solidaritate pentru a repune cât mai repede în funcțiune secția de terapie intensivă a spitalului. Contribuim cu 50.000 de euro pentru acest demers. #StrongerTogether

Și jur, m-a bufnit râsul. 

Vodafone este o companie mare și profitabilă. Anul trecut a încasat 4 miliarde de lei, adică vreo 800 de milioane de euro. Profitul net a fost de 160 de milioane de lei, adică vreo 30 de milioane de euro. Cum ar veni, au făcut un profit net zilnic de 80.000 de euro. Adică un euro pe secundă. 

Probabil PR-ul a sunat un decident, din management:

  • - Șefu, e loc de engagement, dăm și noi o sută de mii de euro?
  • - Nu o sută, că e mult. 50.000.
  • - Sună ca dracu', șefu', E ca și cum i-a lipi lu Salam, pe frunte, o bancnotă de 20 de euro și 5 monede de 1 euro.
  • - Am zis 50.000!
  • - Bine, șefu'. 

Și așa s-a ajuns aici. 

Puteau s-o facă altfel.

  • "Vodafone donează toate încasările din ziua fatidică"
  • "Doneaza 1 euro oprin SMS si noi dublam suma"
  • "Dacă îți cumperi un cutare telefon la preț de black friday, atatea procente merg la Piatra Neamț"
  • Așa, au dat-o aiurea. 50.000 pentru zece morți. Cinci mii mortul. Rece, impersonal și cinic, ca la o companie de asigurări. 

Și penibil. Dacă tot te-ai apucat de această ramură a marketingului, dificilă ca naiba, în care vrei să profiți de pe urma unei tragedii cu zece oameni prăjiți la rotisor, ai face bine să fii generos cât cuprinde. Să nu ne prindem cât ești de meschin. Să zicem: "a făcut profit, dar a și dat la amărâți"

*** Vezi mai jos podcastul România de la Volan, pentru toată argumentația, iar dacă-ți place ce auzi, abonează-te la canalul meu de youtube ***

alte linkuri spre chestii mișto
bijuterii   branduri   cărți   ponturi   upcycling   vintage

Citeşte mai departe ...

incendiul de la Piatra Neamț e doar o mostră de românism pur

Un spital condus doar pe criterii politice, din care profesioniștii lipseau. O secție covid mutată de la un etaj la altul fără avize de la DSP sau ISU. Zero proceduri medicale legitime, zero garanție că prizele au fost montate corect. Lipsa completă a organizării împotriva incendiilor potrivit legii. Spitalul nu avea brigadă de pompieri, așa cum prevede legea. Avea, însă, niște responsabili cu asta, numiți probabil dintre angajații cu pile sau dintre cei proști, care nu erau buni la altceva.

Și peste toate astea, spiritul românesc pur. Cel care ne face să râdem că americanii au scris pe paharul de cafea "atenție, frige". Că nemții scriu pe bidonul de antigel "a nu se ingera". Noi suntem ăia deștepți, care le știm pe toate, și pentru care conceptul de safety first este o glumă. 

Ar trebui să ne trezim. Să înțelegem că acel safety pentru oligofreni, așa cum pare că este, din societatea occidentală, este făcut așa pentru ca și proștii, nu numai oamenii care gândesc coerent, să poată acționa corect în situații speciale. Dacă la Piatra Neamț electricienii și-ar fi făcut treaba, cel care răspunde de tuburile de oxigen le-ar fi depozitat corect, iar tot personalul ar fi știut unde sunt extinctoarele și cum se folosesc, iar directorul n-ar fi fost un tâmpit zelos, tragedia putea fi evitată. Complet. 

Așa, însă.... Celor zece morți le vor urma foarte mulți, in perioada următoare, la Neamț. Județul ăla tocmai a rămas fără secție ATI. Masacrul abia începe. 

*** Vezi podcastul de mai jos pentru toată argumentația, iar dacă-ți place ce auzi, abonează-te la canalul meu de youtube ***

alte linkuri spre chestii mișto
bijuterii   branduri   cărți   ponturi   upcycling   vintage

Citeşte mai departe ...

Cum am facut fotografia ASTA cu telefonul

Vazusem norul de fum, asa ca m-am asezat comod la volan, am trecut pe banda din mijloc, am redus viteza la 70 la ora si am asteptat cadrul bun, chiar daca nu stiam cum o sa fie. Stiam doar ca trebuie sa prind sursa sau capatul norului de fum, ca trebuie sa fie o fotografie dreapta si clara si ca imaginea trebuie sa spuna o poveste. Asa ca mi-am pozitionat mana cu telefonul (S7 era mort, am facut poza cu celalalt telefon, mediocrul A5, cu a sa camera foto de doi lei), in partea de sus a parbrizului, un pic stanga, ca pe centru geamul era murdar. Cand am auzit avionul in stanga mea, am inceput sa declansez, calm, cu ochii cand la telefon, cand la drum. Am tras 6 cadre. Avionul e in trei dintre ele. Intr-una dintre ele avionul se vede intreg, clar, adica fix ce doream. Un minut mai tarziu, poza era (cropuita, nu ca aici) si pe instagram si pe facebook

Si gata. Aveam o fotografie cu poveste. Daca vantul isi schimba directia cu doua grade, aterizarile de pe Otopeni ar fi fost perturbate. De fapt, daca stau sa ma gandesc, in orice tara din lume cred ca traficul aviatic ar fi fost oprit intr-o situatie similara. Ca na, avioanele puteau veni si dinspre Balotesti...

Mi-am vazut de drum, linistit. Mai trasesem cateva cadre, dar nu se comparau cu acesta. Puteam sa pariez si ca in puzderia de masini din jur nu se mai gandise nimeni sa faca poza asa. 

O ora mai tarziu, cand fotografia asta facuse jda'mii de share-uri si era difuzata de toate televiziunile de stiri din Ro, eu ajunsesem in Ploiesti si ma alergam cu un dobitoc in trafic. Eu amuzat, el furios. Eu cu greoiul meu Opel break (altfel o minune cand car cu el usi si ferestre vechi), el cu o bijuterie de BMW seria 5, negru, nou-nout. Si totul din cauza ca eu, dornic sa ajung acasa unde sa ma descalt si sa mananc ceva cat mai repede, am plecat prompt pe verde. Omu' s-a simtit provocat, luat la misto, pula mea, nu stiu, si m-a depasit intr-o suta de metri. A facut-o insa pe o banda cu asfaltul valurit, unde a fost silit sa franeze, timp in care i-am zis iar pa-pa, de pe o banda buna. La semaforul urmator a tulit-o ca un glont, dar a fost nevoit sa franeze din nou, nestiind ca la Catedrala banda 3 e mai aglomerata decat banda 1, timp in care eu m-am strecurat frumusel pe banda libera si m-am tot dus. La semaforul de la Caraiman m-a ajuns iar. Ma privea sfidator, accelerand. Din cauza asta n-a vazut verdele si iar am plecat primul. A venit ca maniacul sa ma depaseasca, cu orice risc, si fix cand a avut loc sa o faca, eu am facut dreapta si-am parcat, lasandu-l furios si neconsolat. 

Avea o masina de cinci ori mai rapida si mai buna decat a mea. Dar conducea ca o pula, emotional, fara sa gandeasca. Asa a reusit sa piarda in favoarea mea o cursa in care eu nici n-am vrut sa particip.

Cam asa e si cu fotografia facuta cu telefonul. Camera aia de pe smartphone are suficiente resurse sa-ti ofere cadre bune. Trebuie doar sa-ti folosesti capul un pic. Un aparat foto profesional, chiar daca e net superior micutei camere de pe telefon, nu rezolva problema competentei tale. Poti sa faci poze de cacat si cu Hasselblad (un fel de BMW M5 al aparatelor foto), daca nu folosesti cateva trucuri care sunt la indemana oricui.

In schimb, daca gandesti, poti face o droaie de fotografii ca asta...

sam2

sau asta....

sam4

sau asta...

sam1

... sau orice altceva ai tu chef sa fotografiezi. Important e sa nu te mai simti ca un dobitoc pentru ca, desi ti-ai cumparat un smartphone cu camera foto performanta, continui sa faci niste poze de cacat.

Hello. Sâmbătă, 18 mai, organizez un workshop de fotografie cu telefonul în București, la Galeria Alexandra's. E locul meu preferat din București, cu lumina bună și multe lucruri frumoase în jur. Dacă te interesează, te aștept de la ora 17.00. Terminăm la ora 20.00, astfel încât să ai timp să ieși în oraș, să mănânci ceva și să exersezi ce-ai învățat până târziu în noapte, pentru că sâmbătă e Noaptea Muzeelor. Detaliile sunt aici: https://bogdanstoica.ro/blog/item/21293-workshop-de-fotografie-cu-telefonul

Citeşte mai departe ...

Să alegi între un Logan nou şi un Golf vechi e ca şi cum ai alege între PDL şi PSD

Am avut o Dacie 1300 din ‘82 şi o Toyota Celica din ‘86. Acum am un Golf din 2002, care e stricat, aşa că mă dau cu un Logan pe benzină, destul de nou, care m-a făcut să înţeleg succesul enorm al acestei maşini.

Cum să spun? O comparaţie mai bună decât aia din titlu nu pot face. E exact la fel, fiecare maşină are părţi bune şi părţi rele atât de discrete, pe fond, dar atât de evidente, când compari maşinile între ele. Şi nici măcar nu trebuie să ai pretenţii de expert auto, ca să faci asta…\

Golful, de exemplu, e cea mai stabilă maşină din câte am condus, şi am condus şi mai bune decât ea. Loganul supravirează când ţi-e lumea mai dragă, nici nu contează viteza, de multe ori, îi e de ajuns o gâlmă în asfalt, ca să dea din şold, cu adrenalina ta cu tot.

Pe de altă parte, de la volanul unui Logan vezi traficul mai bine, iar spatele stă confortabil în spătar. Când iau relantisoarele cu Golful, vărs cafeaua; cu Loganul, nu simt umflături sau gropi, dar cafeaua e exact lângă scrumieră, pe la gleznă, ceea ce mă scoate din sărite.\

Loganul consumă 12 la sută în oraş, iar Golful, 8.5, cu aerul condiţionat pornit. La Logan, nu pornesc aerul condiţionat, că mi-e suficient de cald şi aşa. Mai bine deschizi ambele geamuri, unde apare altă ciudăţenie: la Golf se creează o perdea de aer rece în faţa ta, pe la nas, pe când Loganul, cu altă geometrie a uşilor, îţi îndeasă aer, muşte, praf, ce-o fi, fix în urechi.

În Logan, se aude mai bine muzica, cu exact acelaşi tip de boxe, dar, dacă scapi, ca mine, iPhone-ul printre scaunele din faţă, se duce direct sub ambreiaj. Rău, nu? Ei bine, în Golf, dacă scapi telefonul, rămâne sub scaunul şoferului şi trebuie să opreşti, să cobori, să rabatezi scaunul…

La Golf, ai un buton care-ţi descuie rezervorul, la Logan, foloseşti degeţelul mic, să tragi de căpăcel, şi te murdăreşti inevitabil. În Golf, dacă pui benzină scumpă, rupi asfaltul, în Logan, nu sari de 80 la oră în 200 de metri decât dacă te loveşte un TIR din spate.

Golful din 2002 valorează pe piaţă cam 3.500 de euro, iar Loganul, vreo 5.000, iar eu aş fi capabil să dau 5.000 pe un Golf, numai să scap de Logan. Pe de altă parte, dacă aş avea o flotă de vânzări, le-aş cumpăra Loganuri, nu Golfuri, să dea liniştiţi prin gropi şi să nu se simtă Zorro.

Lucrul care mă deranjează cel mai mult la Logan este percepţia publică. Cu Golful, poţi să dormi la stop, când se face verde, vei primi doar claxoane. Cu Loganul, auzi doar „Hai, ţărane, că aici e oraşul, ştii ce e aia semafor?!”.

Acum rămâne să hotărâţi voi: PDL e Loganul sau Golful?

Eu ma dau cu Loganul, temporar, dintr-un motiv foarte simplu.

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2019 Bogdan Stoica