Blog

Lasati digioata in pace, va rog

Imi place mult de tot dezbaterea despre digioata care nu stia cine e si ce-a facut Marian Munteanu. A fost ca atunci cand un dement a vrut sa-l dezgroape pe Arsenie Boca si milioane de romani, care se caca in fiecare zi pe ce-a predicat Sfantul Ardealului s-au simtit indreptatiti sa pozeze in cei mai indignati crestini din lume.

Ce s-a intamplat, pe fond: fata a gafat. A facut o greseala. Daca ma bagi pe mine in breaking news cu Justin Bieber, minutele mele de discutie cu baiatul ala o sa devina virale in toata lumea. Nu stiu cine e, ce pula mea face, de ce se poarta ca un cretin, ce fumeaza si, mai presus de toate, habar n-am ce-a facut la viata lui. In afara de faptul ca e un prost patentat, nu stiu nimic despre Biebărică. Dar as sta acolo, in transee. Cine a facut vreodata un interviu stie ca exista chiar o tehnica a intrebarilor idioate, menite sa obtina o reactie din partea subiectului. Eu l-am intrebat, pe Adrian Nastase, intr-o conferinta de presa, daca este homosexual. L-am intrebat si pe Iohannis, tot intr-o intalnire directa, daca e de acord cu adoptiile internationale. Zilele trecute l-am intrebat pe Dragnea, intr-un text, daca e tampit. Care e problema?

"Ati fost si dumneavoastra, in Piata Universitatii, cand au venit minerii?", l-a intrebat Oana Zamfir pe Marian Munteanu. Recunosc, si eu am bufnit in ras. Dar pun pariu ca 90% din publicul Digi24 n-a facut-o, pentru ca tocmai se intreba cine e baiatul asta. Sau n-ati observat ca avem un talent rar sa uitam istoria recenta a Romaniei?

Avem, va asigur. De-aia cred ca avem de-a face doar cu o greseala de PR a Digi 24, care a preferat s-o scoata de pe post pe jurnalista in loc sa apere o productie tv buna, care s-a difuzat ieri cu o mica problema. Digi24 trebuia sa explice ieri ca Oana Zamfir a vrut sa-i introduca pe telespectatori in atmosfera mineriadei. Ca intrebarea ei era menita sa-l conduca pe Marian Munteanu la afirmatia "eu am fost liderul protestatarilor si uite cum a fost in acele zile in Piata Universitatii". Ca jurnalista a pus o intrebare, nu a facut o afirmatie, si a pus-o ca pentru publicul numeros si ignorant care o urmarea, nu ca si cum erau doar ea cu el intr-un lift si discutau ca expertii.

Asa ca, daca simtiti nevoia sa decapitati pe cineva pentru modul in care se face jurnalism tv in Romania, uitati-va spre alte posturi. Nu gafele sunt problemele majore ale acestui domeniu, ci manipularea. Uitati-va la Banciu, la Rares Bogdan, la Lavinia Sandru, la Radu Moraru, la Mihai Gadea si la alti tristi care o ard mincinos prin platouri, otravindu-va mintea. Nu va mai luati de stiristi, va rog, pentru ca astia baga ca MIG-ul toata ziua, nu o freaca pe combinatii. Numai cine nu munceste nu greseste.

In opinia mea, ar trebui sa aveti o dieta de stiri asa cum aveti una de slabit. Urmariti aceeasi stire politica pe Antena 3, B1, Realitatea TV, Romania TV si apoi urmariti-o pe Digi24. O sa vedeti ca, de bine de rau, la Digi24 se face jurnalism. Asa se explica si ura pe care o manifesta jurnalistii de cacat, care fac un compromis pe zi, fata de entitatea asta care are niste standarde profesionale.

Adaug si ca este posibil ca macelul organizat ieri digioatei pe toate platformele de stiri sa fie prea mare ca sa reprezinte doar o reactie normala a breslei. Eu cred ca unii au folosit-o pe digioata ca perdea de fum care sa ascunda alte subiecte ale zilei, cum ar fi trimiterea in instanta a lui Ion Iliescu, sau faptul ca un politist ca murit ca sa nu stea la semafoare ministrul Gabriel Oprea. A fost fix ca in ziua in care Adrian Nastase a fost trimis la inchisoare, dar breakingnews-urile zilei au fost cu despartirea Biancai Dragusanu de Victor Slav.

publicitate

Cel mai mult și mai mult mă enervează săptămâna asta.....

... fanii politicienilor. Nu'ș ce pula mea se intampla, dar imi tot dau add, in ultima vreme, tot felul de oameni cu o viata atat de searbădă, care nu ascultă muzică, nu joacă spânzurătoarea, nu se uită la video amuzante. Nu-nu! Ei se dau jos din pat dimineața simțind nevoia arzatoare de a da share postarilor complet cretine ale lui Ponta, Băsescu, Dragnea, Gorghiu, Iohannis, Tariceanu. Platitudini gen "azi am atras atentia Comisiei Europene sa ....", sau "alaturi de icsulescu, la conferinta pulii mele...".

Toată țara, toți userii de Facebook din România, se uită ca rața la muci la postările astea. E doar gunoi digital. Tiriplicii, însă, le înțeleg, mesajul ascuns îi cuprinde și-i umple cum umple mustul damigenele până dă pe afară, și atunci simt nevoia să dea SHARE.

Nu s-a logat niciodata, nici dracu' pe Facebook, ca sa vada ce mesaje politice au mai aparut și să stie cum voteaza. Tiriplicii, insa, sunt acolo, la datorie, ca moțul unui căcat, semnalizând cum să calcăm ca să-l luăm cu toată talpa.

E doar aaaaabsolut penibil! Penibil ca un iPhone roz. Penibil ca un gras cu pantaloni mulați. Penibil ca un vasluiam explicând ce este violul.

Marș de aici, imbecililor. Pot să înțeleg un tip care a ales politica pentru a reusi in viata, pot sa inteleg asumarea unor mesaje, doctrine, proiecte politice. Vorbim de pragmatism, de cinism, de oportunism, si toti avem momente in care suntem așa. Dar nu cred că există om mai prost pe pământ decât fanul unui politician. Îl recunoști ușor: e ăla care dă SHARE ca un soft scăpat de sub control oricăror tâmpenii emanate de șeful de partid.

Până acum, i-am spus fiicei mele să se ferească, in viață, de maneliști și de membrii galeriilor echipelor de fotbal. Uitasem de voi: cei mai proști dintre pământeni.

Înjurați-mă aici, dar veți rămâne la fel: inutili ca un câine făcut din cristale Swarovski. Publicitate.

Cum m-am ales cu cele mai bune arahide in ciocolata si ce-are de-a face Cristiana Copos cu asta

Am stat o saptamana in subsolul Bibliotecii Judetene, sa caut primul articol scris vreodata de el, si sa i-l fac cadou, inramat, de ziua lui. Alta data am mesterit 11 zile, cot la cot cu muncitorii, sa termin o baie si o bucatarie noua, la ai mei, cat ei erau la tara. Am montat in doar 4 ore, cateva sute de decoratiuni, intr-o curte de cateva sute de metri patrati, pentru ca promisesem copilului ca va face Craciunul intr-un decor ca in Oraselul Copiilor. Am zugravit complet un balcon inchis si l-am mobilat integral ca pe un spatiu chic in trei ore, pentru cineva care n-avea, in in apartament, un loc al ei, in care sa-si faca unghiile, sa-si puna masti din pasta verde si mai stiu eu ce.

Stiu, asadar, ce e aia o surpriza. Stiu cum se face, stiu cat de misto e reactia celui care o primeste. Si cateodata, desi urasc surprizele, constat pe pielea mea ce misto e sa se gandeasca cineva la ceva ce-ti doresti foarte mult. Cum ar fi arahidele in ciocolata.

Saptamana trecuta, preferatele copilariei mele m-au facut sa-mi scriu aventura din curtea infamilor de carrfouristi, zgarciti si cand nu trebuie. Povestea e aici. Si cineva s-a prins ca mie inca-mi plac chestiile alea.

Ei bine, acel cineva s-a gandit sa-mi cumpere cele mai bune arahide in ciocolata ever si a luat la pas marile ciocolaterii si cofetarii ale Capitalei. A fost primita destul de prost peste tot, cofetarii neezitand sa-i spuna, in unele cazuri, ca acum e in trend sa se manance altceva in ciocolata: alune de padure, ovare de furnica, rahat de copil mic, unghii de minotaur etc si ca, in general, numai taranii ancorati in comunism mai prefera prozaicele si prafuitele arahide in ciocolata.

In paranteza fie spus, nu mai pot cu snobii care nu mai vor sa nimic din ce are mai mult de 20 de ani....

Norocul meu - si al ei, ca a taiat Bucurestiul in doua zile la rand cautandu-mi nenorocitele de arahide - s-a numit Cofetaria Ana. Nu stiu care din ele, ca nu eram de față. Stiu doar ca atunci cand a intrat si a cerut arahide in ciocolata si a fost - evident! - refuzata, o doamna, pe nume Cristiana Copos, aflată neintamplator in cofetarie, s-a interesat care sunt resorturile acestei cereri de-a dreptul exotice. I s-a spus ca la Ploiesti exista un dobitoc incapatanat care refuza sa creada ca lumea deserturilor a evoluat dincolo de arahide in ciocolata, si ca ar fi grozav sa i se ofere trepanatului iluzia ca are dreptate.

Ca o doamna ce este, Cristiana Copos a dispus sa se cumpere cele trebuitoare si sa se prepare dobitocului ce doreste. Asta s-a intamplat joi. Vineri comanda a fost gata. Azi m-am gasit cu persoana si mi-am primit darul. Il vedeti si voi mai sus.

Gustul? Demential. Sunt doua sortimente, unele cu ciocolata dulce, unele cu ciocolata amaruie. Primele au ajuns la M, pe care am convertit-o, acum doi ani, la secta Martorii lui Arahide in Ciocolata. Celelalte le pastrez pentru mine. Au o aroma extrem de interesanta, cred ca merg de minune cu un Jack si cu niste Monte Cristo. Trabucurile le am, am si un Single Barrel vechi de 11 ani in congelator, cred ca-l desfac...

Multumesc, pe aceasta cale, persoanei care a trecut prin Codrii de Aramă si prin Padurea de Argint ca sa-mi aduca arahidele magice. Ii multumesc si doamnei Cristiana Copos pentru demers, mai ales ca putea sa treaca peste cererea inedita si peste mofturile mele, afacerea cofetariilor Ana mergand foarte bine si asa. Sper sa-i mearga si mai bine de acum incolo.

In final, un mesaj pentru toți năpăstuiții care nu au parte de arahide in ciocolată: Organizați-va. Cereți-vă drepturile. Mergeți in toate cofetariile de pe Pămant si cereți arahide in ciocolata! Faceti presiuni la Ministerul Agriculturii sa subventioneze culturile de arahide. Iesiți in strada, scrieti pe Facebook, purtati tricouri cu 'salveaza si tu o arahidă", semnați o petiție online să apara reteta arahidelor in ciocolata in manualele de clasa intai. Uniti suntem mai puternici. #Unitisalvam!

**** dacă ți-a plăcut acest text deschide și unul din aceste linkuri:

cărțile mele vechituri salvate bijuterii mișto ponturi utile vintage cât cuprinde muzeul brandurilor un podcast cool

Liberalii nu vor Agentia care sa vaneze averi de politician

Cu ochii la Parascheva, n-ati vazut ca marti a ajuns in Senat proiectul de lege pentru înfiinţarea Agenţiei care sa recupereze banii din marile ciordeli descoperite de DNA. Aia care s-o lase pe Udrea fara vuitoane si pe Mazare fara cait. Aia dorita de toate partidele si de presedinte, a carei existenta e ceruta chiar de DNA, care poate doar sa constate furtul, nu sa si recupereze prejudiciul.

Cand s-a votat, erau 85 de senatori de fata. Legea trecea cu 84 de voturi, pentru ca e lege organica.

36 de senatori au votat impotriva. Nu ma mir deloc, cred ca asta e procentul de mari hoti in Parlamentul Romaniei: 30-35%.

34 dintre ei erau de la PNL. Proiectul a fost respins.

Cum, ma?! Iohannis si Alina stiu?.

Daca se intampla asa ceva in SUA, tara aia sarea in aer. In Franta le-ar fi dat foc la cladire. In Germania partidul ala s-ar fi lins pe bot de voturi la urmatoarele alegeri.

La noi, insa... e minunat. V-am tot spus ca eu nu mai cred in insanatosirea aceste tari. De-aia, vreau ca toata lumea sa devina atenta la politicieni, pentru a fi cat mai multi oameni de acord cu mine. Cand o sa stim toti ca politicienii sunt toti la fel, o sa ne fie mai bine si-o sa fim pregatiti pentru urmatorul nivel: meritocratie. Cu democratia ne-am lamurit: daca furi si dai un ban unde trebuie - esti bine.

Cat despre PNL... Vor ajunge in situatia PSD muuuult mai repede decat cred. Chiar rog pe cineva sa le dea o grenada, sa nu se mai chinuiasca atat....

p u b l i c i t a t e

Cum si-a dat Ponta doua suturi in fund cu ambele picioare, in acelasi timp

Lasati faptul ca unui refugiat sirian i se vor oferi lunar o suma de bani mai mare decat pensia medie (1.117 lei fata de 890 lei pensionarul standard si 560 de lei pensionatul pe caz de invaliditate). Mie altceva mi se pare interesant: ca refugiatul va primi 1.117 lei in sezonul cald, si 1.185 de lei in sezonul rece. Este demersul anului, la categoria Greseli Incredibile de Guvernare.

Nu ma mir deloc de aceasta decizie a lui Ponta. La cat de inteligent e hamsterul cu ochelari, nu ma mir ca vrea sa lase PSD fara voturile pensionarilor. I-a tras Dragnea partidul de sub fund? Trage si el pensionarii de sub Dragnea....

Dar ca Ponta crede ca un sirian se descurca cu intretinerea, iarna, cu doar 68 de lei - este .... sublim. De-aia n-ar trebui sa primim refugiati deloc. Noi nu suntem nici xenofobi, nici rasisti. Avem insa, un stat ucigas, care te amageste in lupte mici, sa treaca vara, si te ucide cu iarna.

Plus ca masura genereaza o a doua problema de imagine in fata pensionarilor...

Daca as fi fost consultantul de imagine al acestor cretini, si ajungeam sa discutam proiectul politic al refugiatilor, n-as fi zis "doamne, sunteti cumva retardati? vreti sa va faceti de cacat cu orice pret?". As fi pierdut clientul, contractul, banii.... Asa ca as zis, politicos, proactiv si plin de speranta: "Mi se pare supermisto si foarte europeana ideea, recuperati mult pe plan extern; totusi, nu credeti ca ar fi o idee buna sa implementati, si pentru romani, pensii de vara si de iarna? Ar conta mult la alegeri...".

dacă ți-a plăcut să citești asta s-ar putea să-ti placă și cărțile de pe

https://bogdanstoica.ro/shop

La Centrul Fericirii nu te duci cu sacul, dar nici cu capul. Pretty cool place.

N-am avut prea mult timp la dispozitie, pentru ca eu urasc Bucureștiul si-mi comprim cat pot intalnirile, asa ca am ajuns doar cateva minute la Centrul Fericirii. Stiu ca o sa ma injure cineva, dar n-am avut alta varianta.

Centrul Fericirii este primul centru de transformare integrativă din România, zice in comunicatul de presa. Centrul reprezintă un mediu inspiraţional și echilibrat de suport pentru transformarea, dezvoltarea și împlinirea personală a oamenilor, zice tot acolo.

Ce vrea sa spuna poetul? Vrea sa spuna coaching, psihoterapie, nutriție, kinetoterapie, biorezonanţă magnetică, antrenamente sportive, remodelare corporală. Te duci ca baiatu' sau ca fata sa faci ce vrei, sau alegi - varianta pentru neaveniti ca mine - pachetele transformaționale. Te asiguri, astfel, ca nu faci vreo tampenie. Nu de alta, dar degeaba faci remodelare corporala daca bagi shaorma si bere in tine. Si tot degeaba te duci cu piercingul permanent la biorezonanta magnetica, n-o sa te primeasca niciodata.

Tot la Centrul Fericirii se organizează workshop-uri şi seminarii pe nutriţie şi beauty, unde eu n-o sa calc niciodata. Sa se duca tipele, latura mea feminina e putin dezvoltata si ma simt foarte mandru de asta.

Pe scurt, Centrul Fericirii e un loc în care oamenii se relaxeaza si au grija de ei pe bune. Sunt patru astfel de locuri, in Bucuresti, Timişoara, Braşov şi Sibiu. Nu ma mir deloc ca sunt facute pe fonduri europene (POSDRU - pentru initiati). Dincolo de asfaltul care tine mai mult de o iarna si de politica nearuncarii de gunoaie pe jos, cred ca asta ar trebui sa invatam, in primul rand, de la Europa civilizata: sa avem grija de noi, nu sa ne f##a grija de ce-a zis Ponta, ce-a facut Iohannis sau cu cine a facut Guță al 80-lea copil.

Info: Centrul Fericirii - Bd. Decebal, nr 14 A - www.centrulfericirii.ro

Romania la moastele Sfintei Parascheva - FOTOREPORTAJ

Ma duceam la un amic, care avea nevoie de niste fotografii cand mi-a taiat calea o babuta cu bratele pline de flori. Am franat cu greu, am injurat-o in gand, urmarind-o cu privirea si abia atunci am vazut multimea care astepta in fata bisericii. Aaa, azi e cu sfanta.... Vad tineri si batrani, saraci si bogati... Mixul perfect, asa ca parchez. O sa intarzii 15 minute, aia e...

cv01

Inca mai faceam fotografii de control cand am vazut, pe afisajul Nikonului, o pata prea rosie acolo unde ar fi trebuit sa fie buzele batranicii. "N-am facut albul cum trebuie", mi-am spus, si m-am uitat spre batranica. Facusem albul bine, femeia "purta", la biserica, cel mai ingrozitor ruj din lume.

cv02

La altarul din curte, lume pestrita. Prind un cadru de concurs, am senzatia ca fotografiez in curtea unui penitenciar..

cv03

Dau sa intru in biserica si-l vad pe pustiul din colt. Scrie chinuit, pe genunchi, un acatist. In lumina aia si cu peretele ala nezugravit de ani de zile arata extrem de trist. Pun pariu ca nu scrie despre "succesurile" lui...

cv05

Intru in biserica, si ma izbeste aglomeratia de la "magazinul" din colt. Preturile sunt socante, cea mai de rahat cruciulita din plastic e cinci lei. Si se inghesuie fix oamenii aia care cred ca o paine de 80 de bani e scumpa.... 50 DE LEI O CRUCE CAT PALMA????

cv04

Intru si trag cateva cadre. Sunt cu tunul, lumea ma observa imediat. Ma observa si unul dintre preoti, care se uita nelinistit la mine. Am facut stiri aproape 20 de ani, recunosc privirea de panica-panica, si-mi promit un tur si in curtea din spate a bisericii...

cv06

"Sa facem loc, oameni buni, ca jandarmii sa scoata coliva din biserica...", se aude in boxe vocea unui preot. WTF?! Cum e posibil sa faci asa ceva? Baietii sunt in uniforme, nu-s chelneri... Dar miracolul se produce. Ies doi jandarmi cu o tava de coliva. Si inca doi, cu inca o tava. Si inca doi. Tavile sunt imense, n-au loc prin porti, de unde dracu' snobismul si grandomania asta intr-o biserica....

cv07

Slujba s-a terminat. Oamenii se foiesc si se pregatesc de asaltul final: coliva si vin. Cateva femei taie coliva. Nu stiu de ce, mi se pare extrem de sinistra decuparea capului icoanei desenate pe coliva...

cv08

Ma duc in spatele bisericii si gasesc motivul ingrijorarii preotului. Un ML d-ala nou, de peste 100.000 de euro. "Da, i-a ajutat cuvioasa...", mi-am spus, cu gandul la pustanul din hol. Doua zile mai tarziu, primesc informatia ca limuzina nu e a preotului, ci a unui deputat de Ialomita, venit sa "deguste" moastele de la Ploiesti, ca-s mai aproape decat cele de la Iasi. Cum a ajuns un schelet sa se "sparga" in atatea sute de moaste, cate una pentru fiecare biserica mai rasarita - e alta discutie...

cv09

Ajung acasa, descarc pozele si pot citi, in sfarsit, ce scria pustiul ala amarat in acatist. "Doamne, ne rugam catre tine, se roaga Cristian, Rica, Alexandra ajuta-ne sa ne mearga mai bine, se roaga Cristian, ma rog la tine, Doamne, sa pot vedea si eu mai bine si sa pot avea si..."...

cv10

Am un nod in gat. Tocmai am postat poza cu Mercedesul ala țiplă de nou, al unui tip care nu-l merita, si cu care s-ar putea cumpara 0 mie de perechi de ochelari pentru o mie de copii amarati. Ala e (auto)invitatul de onoare al preotului in aceasta zi, nu copilul ala cu sufletul curat. Ceva e gresit. Pai daca toata speranta pustiului e in Dumnezeul care tolereaza asa ceva, copilul asta o sa moara orb, va spun eu....

..................................

Daca cineva simte nevoia sa-l ajute pe pusti sa vada mai bine, sa stiti ca intr-una din fotografii apare un indiciu important pentru o actiune de acest fel. Pozele, la rezolutii mai bune decat aici, sunt pe facebook.

publicitate la ceva bun

Smietankowe, Kokosowe, Kakaowe! sau Bine ati venit la Carrefour

Nu cred ca exista, in Romania, vreo corporatie mai zgarcita si meschina decat Carrefour. Oamenii astia nu vand lucruri, ei fac bani. Si au dezvoltat kitul perfect de facut asta. Sunt atat de creativi (in a se zgarci la rahaturi), incat pun pariu ca daca s-ar fi implicat in eradicarea cancerului, ar fi rezolvat problema rapid, folosind cine stie ce molecula ieftina, care se gaseste prin toate virusurile.

As putea sa tin un jurnal de meschinarii Carrefour. N-ar folosi, insa, nimanui. Lumea se duce ca turma la Carrefour. Pana si eu ajung, ca dobitocul, din cand in cand, la Carrefour-ul din cartier, cand caut ceva anume.

Azi cautam arahide trase in ciocolata. Sunt legate profund de copilaria mea. Alimentara din cartier avea permanent, in raionul de dulciuri, niste dropsuri umplute cu tarate, niste bomboane cu gust de migdale si celebrele dropsuri colorate si infecte la gust. Cand si cand, aduceau arahide in ciocolata, si-mi luam, de doi-trei lei (apropo, eu am fost un copil cu bani, nu exista zi sa nu am doi-cinci lei facuti la sticle si borcane). Vanzatoarea umplea cu grija o punga alba si mica, de hartie, pe care o dadeam gata intr-o ora. N-am stiut niciodata cum se numeau bomboanele astea, dar tin minte ca incercam sa le dau eu unul. Ciocorah, Arahcioco, Aracio.... Da, stiu, eram varza la branding...

Ma rog. Azi mi-era pofta la maxim de asa ceva. Si-am trecut pe acolo, stiind ca mai au. Nu mai aveau ce stiam eu, ci niste arahcioco/ciocorah marca proprie Carrefour. Etichetate corect, in romana, dar aruncate de-ampulea si cu ambalajul original, de Polonia.

Cum ar veni, aveam de ales intre bomboane cu arahide, cacao si cocos, dar fara sa stiu care-i care. A trebuit sa iau o decizie alegand intre smietankowe, kokosowe si kakaowe.

Kakaowe suna a cacao. Kokosowe suna a cocos. Logic, arahidele mele ar fi Smietankowe. Dar smietankowe aveau glazura alba, ceea ce ar putea insemna ca in punga aia voi gasi cocos, nu alune. Iar eu urasc profund gustul si mirosul de cocos.

Pula mea, la 1,6 lei punga, puteam sa-mi iau din toate, si sa vad acasa care-i care. Si in orice alt magazin asa as fi facut. Nu si in Carrefour. Pentru ca n-o sa stiu niciodata daca strategii de la Carrefour au ales sa nu mai eticheteze in romana produsele (asa cum prevede legea), pentru ca amenda e mai mica decat i-ar fi costat traducatorul si etichetarea lotului de bomboane poloneze, sau daca nu cumva s-au gandit ca lasand confuzia lingvistica pe raft, pot declansa un mecanism psihologic prin care clientul se preda si cumpara mai mult. N-o sa fiu, si azi, un cotizant la zgarcitii si meschinii astia...

Am peste un an de cand n-am mai intrat intr-un hipermarket Carrefour. Inca putin si ma vindec si de Carrefour Market. In opinia mea, amandoua sunt niste magazine de gowno.

Fac bine?

"Sa ne dati mingea inapoi!"

Iar am frematat ca un copil in seara de Craciun! Mi-a placut foarte mult emotia colectiva de aseara, de la meciul Romania-Finlanda. Am vazut oameni care simteau ca suntem CINEVA, ca avem CEVA DE SPUS... Cu speranta modulata in voce, cu ochi umezi.... A fost exaaaact ca la alegerea lui Iohannis presedinte! Chiar m-am mirat ca jucatorii romani n-au intrat pe teren purtand tricouri pe care sa scrie "Sa ne dati mingea inapoi!"

Altfel spus, m-am distrat la maxim. iar am vazut oameni cum isi imagineaza ca niste baieti cu muci in cap, care o ard prin cluburi, beau si fumeaza, isi pot uni creierele prajite in sustinerea unei idei nobile: sa reprezinte Romania. Si ca aceasta oaste de stransura, condusa de un mistic penibil, din secta Martorii lui Pupat Icoane, poate lua mingea unor baieti care mananca, beau si respira doar fotbal.

Nationala Romaniei poate fi batuta de orice echipa de fotbal, nu doar de alte nationale. Pentru ca n-are spirit, e doar o turma de jucarii mecanice neinsufletite.

Mai bine va uitati la rugby. Sau la Simona Halep. Parerea mea.

Ai fost pe Arena Nationala aseara? Cate poze de cacat ai facut, din nou?

De ce l-au casapit pe Oprescu in regim de urgenta

Sincer, chiar ma intrebam de ce a fost belit Sorin Oprescu. Nu zic ca nu-i hot de pute, dar miza scoaterii lui din joc a fost mica, toata afacerea a fost povestita ciudat, insistenta de a baga la arest un bosorog de aproape 80 de ani este incredibila... Trebuia sa mai fie ceva, dar nu se vedea ce. Si n-am reusit sa vad "the big picture", recunosc. Pana azi, cand am citit o stire.

"Contractele pentru intretinerea bulevardelor principale din Bucuresti (astupare gropi, inlocuire borduri, lucrari de de intretinere, modernizare trotuare), incheiate in 2011, in valoare de 170 milioane de euro, au expirat pe 2 octombrie 2015". ‪

Deci e asa cum trebuie. #‎followthemoney‬. La un contract de "reparatii infrastructura" se castiga mai mult decat la unul de "investitii infrastructura". Poti sa minti mai mult, pentru ca nimeni nu poate verifica cate gropi au fost, cat de adanci au fost, de cate ori a sarit plomba aia, etc. Poti castiga 25-30% lejer, pe cand la o investitie vine un nene si masoara "strat suport + strat binder + strat asfalt" x metri patrati = cat e factura. Acolo castigi inlocuind materiale bune cu materiale proaste, pe cand la reparatii dracu mai stie ce, cand si cum ai facut.

Daca furi 30% din 170 de milioane de euro inseamna ca ai la dispozitie peste un milion de euro pentru fiecare judet. Cu banii astia pui si presedintele, nu doar consilieri, primari, sefi de consilii judetene etc.

Sigur, asta e doar o teorie, nesustinuta de informatii oficiale. O rautate, cum ar zice unii....

Publicitate. Ieftin si bun.

Citeşte mai mult ...

BLOGGERUL OFICIAL - ce e el, unde se duce si daca parintii lui stie

Iar am fost invitat ca "blogger oficial". De data asta, este vorba despre o conferinta despre parenting. Daca ma duc, primesc doua carti si "discounturi de dat ca premii la concursuri". Trebuie "doar" sa scriu pe blog "in stilul personal" inainte si dupa eveniment.

Am raspuns imediat, frematand de emotie: NU.

In primul rand, pentru ca ma doare fix in cot de statutul de "blogger oficial". Ia suna la o firma de termopane si cere-le geamuri gratis, oferindu-le in schimb statutul de "furnizor oficial", si-o sa inveti rapid injuraturi din domeniul tamplariei pvc, gen "baga-mi-as chederul in plinta ma-tii"....
In al doilea rand, pentru ca nu tin deloc sa-mi pierd o zi asistand la un eveniment in care nu cred. Nu cred ca parentingul se invata. Ori decizi sa-ti iubesti copilul si sa faci orice pentru a-l intelege si creste frumos, ori du-te dracului si fa-ti o vasectomie inainte sa chinuiesti pe cineva.
In al treilea rand, pentru ca nu ma intereseaza cele doua carti si nici sa dau, pe blog, discounturi ca premii. Nu prea fac concursuri pe blog, pentru ca nu vreau sa strang in jurul meu oameni interesati doar de iefteanu'. Ma si vad, la conferinta, conducand o delegatie de isterici si isterice care intai au facut copiii si abia apoi s-au apucat sa studieze parentingu', strigand autoritar "la o parte, va rog, suntem grupul cu discount!".
In al patrulea rand, n-ar fi cinstit fata de alti oameni si alte entitati, care au platit ca sa le apara povestile pe blogul meu. Bullshit-ul asta cu "te flatez ca sa nu te platesc, desi profit de audienta ta" este o rusine a PR-ului. Convinge-ma ca ai un produs misto si da-mi voie sa-ti tai o factura pentru promovare. E suficient, nu trebuie sa fim nici prieteni, nici sa ne investim cu titluri cretine, gen Blogger Official.
In al cincilea rand, pentru ca emailul-invitatie are greseli grave si numeroase de ortografie, iar eu lucrez foarte rar pentru oameni mai prosti decat mine. Prosti la limba romana, evident.

Raman, ca de fiecare data, cu regretul ca n-o sa stiu niciodata cum e sa intri intr-o sala, ca blogger oficial, si sa auzi lumea soptind chestii de genul:

"Uite BLOGGERUL OFICIAL! Fa-i o poza! Fa-i o poza!!!!"
"Tine-ma, Doamne, ca trece BLOGGERUL OFICIAL!!! Gata, acum pot sa merg din nou...."
"Nu va suparati ca va intreb, sunteti cumva BLOGGER OFICIAL? Da? Si pot sa va ating?!"

publicitate. da, din nou...

Privirea. Uitati-va la privire! Dumnezeule, ce privire....

E bine. Oricand conteaza. Allah Vodafone e mare! Pana si bebelusul tine mana la ureche, gata sa foloseasca un smartphone!

De-aia e spotul meu preferat. Pentru ca eu detest Vodafone nu ma mir deloc cand vad un spot prost sau cu intriga trasa de par.

Toata povestea mergea daca era vorba de o nastere programata, ziua, nu noaptea. "Sa veniti vineri, la 10 dimineata, cu niste schimburi. Facem formele de internare, provocam contractiile, la 14.00 nastem. Hai, curaj, ca sunteti bine".

O nastere care se anunta noaptea, din senin, nu se petrece asa. Toata lumea urla. Se merge tare cu masina, nu asa, chillin' ca intr-un videoclip. Mama mamei e disperata, pune un milion de intrebari, nu se uita pe geam zambind. Iar viitoarea mamica are o moaca de parca s-ar caca pe ea, nu sta asa, zen, butonandu-si amuzata telefonul...

Iar moaca copilului este ... cum sa zic? ... epica! N-am vazut privire mai resemnata nici la un caine batut. Copilul ala pare ca-si spune: "Doamneeee, cu ce ti-am gresit de-am nimerit la abonati Vodafone??? O sa se certe ca chiorii, toata viata, ca-s facturile prea mari, netul prea lent si ca au dat prea mult pe petardele alea de telefoane. Ce viata de cacat o sa am, sa-mi bag picioarele...."

tu? vodafonist, telekomist sau orangist?

publicitate

Cum să faci fotografii bune cu telefonul

campanie umanitara - ajuta si tu un posesor de iPhone 6+, Galaxy S6 si chiar Vertu

Mai mult ca niciodata, anul acesta am cunoscut oameni extrem de tristi. Unii n-aveau un acoperis deasupra capului, altii n-aveau ce manca... Cei mai tristi mi s-au parut oamenii cu telefoane foarte moderne si scumpe, dar cu fotografii extrem de proaste.

Mi s-a rupt sufletul, va spun sincer! Unii si-au cheltuit economiile de-o viata ca sa poata pune pe masa un iPhone 6plus. Altii au semnat contracte de cacat cu Orange si Vodafone, ca sa primeasca la pret subventionat un Samsung Galaxy S6 sau un Edge. Nici nu vreti sa stiti cum traiesc unii posesori de Vertu: au invatat pe de rost Codul Penal si sunt disperati sa afle in ce zodie e Codruta Kovesi...

Si am avut, așeeeea, o stare de-aia, de om bun. Am zis sa fiu generos. Sa nu mai trec ca nesimtitul pe langa oamenii care-mi strigau "n-am si eu o fotografie buna" ... "sunt disperat, nu mi-a iesit un selfie de sase luni", sau, cea mai nasoala "te doare-n cot, tu stii sa faci poze, eu nu mai am curaj sa postez nimic pe facebook". Si-am scris asta. Un ghid care te invata sa faci fotografii bune si cand ai un telefon prost, si cand ai un telefon bun. De fapt, ideea e ca nu prea conteaza cum e camera aia de pe telefon, daca scula e fabricata in ultimii cinci ani. Eu am doua telefoane, unul din 2009 si unul din 2010. Manevrat corect, unul dintre ele e mai smecher decat Nikonul in modul auto.

Puteam sa cer 50 de lei pe ghid, ca-i fiţă să vinzi ebook-uri de parca-s editii princeps tiparite. Dar am zis sa nu fiu nesimtit si sa tin cont de cheltuielile imense pe care le-au facut deja posesorii de telefoane ultimul racnet. Asa, la zece lei, isi va putea permite ghidul si cel mai smecher manager din lume, care are un telefon de aur extras si prelucrat doar de virgine gemene din familii de paranormali.

Daca esti la fel de norocos ca mine si stii deja sa faci fotografii bune, cumpara ghidul si fa-l cadou prietenului care are cel mai scump telefon, din toata gasca ta. Nu e vina lui ca arata asa pe Facebook, sa stii...

UPDATE - Vertu nu face fotografii. Da, de-aia e scump.... :)))

deci nu cred si de-aia nu cumpar Savex

Am crescut cu mama si o sora. In curte erau si o matusa si o bunica, iar vecinele veneau zilnic pe la noi. In liceu, mergeam frecvent la colegi care aveau mame, surori, matusi. N-am stat deoparte de femei nici dupa liceu.

Cand mama spala rufe, cumpara Dero sau Perlan. In ultimii 10 ani, de cumparatul detergentilor m-am ocupat eu, pentru ca sacii aia au 5-10 kilograme. Femeile cu care am mai trait/locuit foloseau Dero, Ariel sau Persil; niciodata Savex, pentru ca nici o femeie nu se zgarceste la detergent, cu exceptia celor care chiar n-are bani destui. Un detergent prost sau mediocru inseamna haine cu aspect de doi lei, adica ceva inacceptabil pentru orice femeie normala la cap.

De-ai nu cred in spotul Savex. Nu cred ca trei femei dichisite si bine imbracate sunt potrivite pentru spoturile Savex, un detergent low-cost. Si ca in loc sa se accentueze aceasta caracteristica a produsului, ni se spune ca e un detergent bun al dracu'.

Nu cred nici ca trei femei adulte se aduna dupa criteriul: "doua sunt idioate si n-au vazut Savex in supermarketuri", iar a treia nu doar ca l-a vazut, sau ca-l foloseste, ci ca adopta o atitudine atat de disperata sa-si convinga prietenele idioate sa foloseasca si ele Savex. e inflacarata de zici ca e de la "Martorii lui Savex", nu o amica, acolo....

Nu mai zic de moaca tipei. Eu plec cand vad o femeie facand o asemenea grimasa catre mine, pentru ca sigur nu urmeaza ceva bun pentru mine. Daca scena asta era intr-un film mut, eu as fi presupus ca tipa in rochie bleu spune "diseara ii pun asta in ciorba".

Asta e ultima figura feminina, pe care o vad pana se termina spotul la detergentul ieftin? Pe bune!?