Alo, patronachii din centrul Ploiestiului: ati pregatit bugetele de publicitate?
S-a deschis mall-ul. 55.000 de metri patrati de tentatii, din care, dupa modelul local al ratarii startului, nu sunt gata decat doua treimi. Am ajuns, joi, de doua ori in zona, la cateva ore bune distanta. Aceeasi aglomeratie: mii de oameni, poate zeci de mii, au venit sa vada ce le va distruge bugetele personale de acum inainte. Asta, insa, e o alta discutie.
Acum ma gandeam la efectele asupra mediului local de afaceri. Centrele comerciale de langa Casa Alba si de langa Hotel Central (stiu, le ziceam mall-uri pana azi, cel mic si cel mare, dar e timpul sa revenim la normal), vor deveni, in curand, la fel de populare ca Muzeul de Biologie Umana. Mai direct: nu cred ca in decembrie, vreun patron de magazin din centrul Ploiestiului va avea incasari cat sa plateasca chiria. Si atunci, isi va pune intrebarea: stau sau plec? Daca plec, unde dracu' ma duc, ca mall-ul e inchiriat tot? Iar daca stau, cum fac sa mai vand si eu ceva?
Raspunsul e in promovare. Ani la rand, cei cu magazine in centrul Ploiestiului au avut politici de marketing penibile, beneficiind, in schimb, de avantajul proximitatii: erau in locul in care se aduna high-life-ul asta pricajit pe care-l avem, in Ploiesti. Acum, sunt in locatia aia penibila, in care nu se mai duce nimeni. Clientii de pana acum, nefidelizati in nici un fel, se transforma intr-o "piata rece", care trebuie incalzita. Totul se va facem, practic, de la zero.
Ploiestiul are cateva zeci de statii radio, tv, publicatii pe print si publicatii online, unele chiar pe o nisa comerciala, plus niste bloguri chiar ok (le gasiti pe toate pe www.presa.ph). Adaugati si circa 100.000 de conturi de Facebook, apartinand unor ploiesteni. Avem, deci, si receptori, si platforme de comunicare. Daca baietii astia aloca si bugetele, e perfect.
Iar daca nu o fac, e simplu: afacerile lor din centrul Ploiestiului vor muri. Spatiile vor fi libere, din nou, si, daca avem ghinion, vor fi umplute cu banci si farmacii.
Asa cevaaaaa
Doamne, ce-mi place de Cozmin Gușă! Auzi: "Noi suntem singurul post tv care n-are contracte de publicitate cu statul sau cu firme care lucreaza cu statul".
Băi, vă dați seama? Era bataie in ziua aia la usa lui Cozmin Gușă! S-au dus la el toti, cu contractele de publicitate de zeci de milioane de euro in maini, de la Vinci la Marmosim, de la UMB Spedition la Strabag, de la Romprest la Rosal si de la Siveco la Asesoft. Toti voiau macar o bucatica din audienta URIASA inregistrata de acest post (sai'jda mii de oameni pe minut in august, locul 12 in topul televiziunilor).
Iar Cozmin Gusa a iesit din birou, imbracat doar cu un steag tricolor si le-a aruncat zece lei, strigand ca Maia Morgerstern in spotul ala cu Rosia Montana: "Poftiti, domnilor! Toti banii mei! Numai lasati-ma in pace..."
Orange nu mai asigura telefoanele. Asiguratorul operatorului s-a saturat de Romania.
De luna asta, serviciul OrangeCare nu mai include asigurarea de telefon. Asta pentru ca firma britanica din spatele acestui serviciu s-a lasat pagubasa, cand a vazut cum fac romanii. Mai exact: nu cer banii pe asigurare cand telefonul se defecteaza sau se sparge, ci sparg si distrug telefonul cand au nevoie de bani sau vor sa cumpere alt model.
Sa adaugam, deci, inca un nume, pe lista firmelor de buna credinta care au constatat ca Romania e mereu surprizatoare: London General Insurance Company Limited, Integra House, Vicarage Road Egham, Surrey TW20 9JZ, Harrow, Marea Britanie.
Citeşte mai mult ...
Povestea Cainelui, sau cat de Javre suntem cand nu vede nimeni
Marti, cand am dus-o pe M la scoala, am gasit un caine. Scancea langa poarta scolii, murdar si speriat. Ca de fiecare data, M (da, fiica mea este Protectorul Animalelor Gasite Oriunde, am dus cu ea doi caini la adapost si doi acasa, creste cinci pisici, pe langa cele trei carora le-a gasit stapan), mi-a impus sa gasesc rapid o solutie. Ea intra la ore, eu plecam la treaba.... "Il arat diseara in emisiune, si-i gasesc un stapan". "Si pana diseara?" " Il tin in masina. Sunt doar cateva ore, ii iau apa si mancare".
Zis si facut...
Mi-am anuntat de ziua, de la ora 12.00, cei patru mii cinci sute de "prieteni" personali, plus o mie de fani Prahova TV, de pe Facebook. Emisiunea era la ora 21.00. Dintre toti astia, despre care nu stiu daca s-au asezat la computer sau nu in cursul zilei de marti, si care ar fi putut sa vada niste mesaje, doar unul a vrut sa infieze cainele de pripas.
Emisiunea Atitudine, de la Prahova TV, are un public estimat la 15.000 de persoane. Este cel mai mare public tv din judetul asta, iar marti, din cei 15.000 de telespectatori ipotetici, tot unul singur a vrut sa infieze catelul cu pricina.
A castigat telespectatorul in defavoarea facebook-erului, pentru ca a fost dispus sa preia cainele chiar marti seara, in timp ce adopter-ul din online nu putea sa faca asta pana vineri.
Scor final: doar doi oameni, din peste 20.000, fac ceva cand se cere ajutorul. Jalnic, nu?
Credeti ca restul de 19.998 au deja un caine? Eu cred ca nu. Asta nu-i impiedica sa se poarte de parca ar avea zeci de caini acasa, pe care probabil abia se abtin sa nu faca sex cu ei, din atata dragoste fata de animale. Te injura de mortii ma-tii la primul derapaj verbal sau te acuza ca esti o fiara. Pe mine, de exemplu, o tampita m-a reclamat anul trecut la FBI (nu glumesc, mi-a trimis plangerea, s-o vad), pentru ca pun in pericol, in Romania, viata unor fiinte nevinovate.
Sa ne linistim, totusi, cu gandul ca poate n-au fost, marti, 20.000 de oameni care ar fi putut vedea ca se doreste adoptia unui caine. Sa zicem ca au fost 5.000. Ba nu, doar 500. Schimba numarul cu ceva lucrurile?
Nu. Si daca erau doar 20, tot rau arata statistica. Bunatatea n-ar trebui sa caracterizeze doar 10% dintr-un esantion de populatie decat daca recensamantul se face intr-o inchisoare de maxima securitate.
Volkswagen Amarok s-a ales cu o campanie de PR de buna calitate
Volkswagen Romania a oferit gratuit, spre folosinta, pe cinci luni, Poliţiei Prahova, o bijuterie tehnologica. Volkswagen Amarok este camioneta pe care cei mai buni producatori de masini, in opinia mea, o vand in SUA de ani buni. Masina are, evident, tracţiune integrală selectabilă, poate urca rampe de 45 de grade, si, la nevoie, i se pot pune senile de zapada.
Si aici ajungem la smecheria celor de la Volkswagen Romania. Au dat, Politiei Prahova (adica politiei din judetul cu cele mai frecvente aparitii tv pe timp de iarna), o masina care va fi vazuta in toate buletinele de stiri de televiziune.
- Amarok-ul scoate sinistratii din satele inzapezite.
- Amarok-ul tracteaza masinile blocate in nameti.
- Amarok-ul duce ajutoare celor blocati de intemperii.
- Amarok-ul duce jurnalisti in zonele afectate de zapezi, sa-si faca reportajele.
De 45.000 de euro, cat costa masina, Volkswagen Romania n-ar fi putut obtine asemenea expunere media. Pe care o merita, pentru ca avem o situatie de tip win-win, pentru ca politia nu va mai fi nevoita sa apeleze la cluburile de offroad ca sa intervina in situatii speciale.
Mai multe poze cu masina, AICI
Povestea incredibila a unui copil care are datorii de 4.700 de euro la varsta de 10 ani
M-am luat de ea. Are 10 ani, dar e timpul sa invete valoarea banilor. "Nu poti sa faci datorii de 4.714 euro din clasa a doua pana azi! Nu e normal, ceva e in neregula", i-am explicat, cand am aflat ca M trebuie sa achite pe termen scurt 989 euro si pe termen lung inca peste 3.500 de euro. Sumele sunt incredibile, in contextul in care M castiga 35 de lei lunar. Si asta nu e tot: se pare ca toti copiii de la ea din clasa au datorii similare!
Cum a facut fiica mea datorii de aproape 5.000 de euro. Habar n-am. Probabil ca n-am supravegheat-o atent....
Romania inregistra la finalul lunii septembrie o datorie externa totala de 99,077 miliarde euro, adica 4.714 euro pe cap de locuitor. Datoria pe termen mediu si lung reprezenta 78,2% din totalul datoriei externe a Romaniei in ianuarie-septembrie 2012, iar ponderea datoriei pe termen scurt era de 21,8%. La finalul lunii septembrie, datoria pe termen scurt a Romaniei insuma 21,571 miliarde euro. Datoria pe termen mediu si lung a ajuns la 30 septembrie 2012 la 77,506 miliarde euro, cu 1,2% mai mare decat la sfarsitul lui 2011, cand era de 75,929 miliarde euro. (Sursa: BNR)
