Completează formularul dacă vrei să primești mesaje de la mine. Promit să fie rare, scurte și cool, pentru că și eu urăsc mesajele lungi, inutile și cretine.

dovada că pe statul român îl doare-n pulă de cetățenii lui

Aveți și voi momente când vă doriți ca democrația să nu mai existe? Când ceva vă enervează atât de tare încât vă doriți niște conducători autoritari, care să dea ordine de tip militar, eventual începute cu "te bag în pizda mă-tii daca nu faci imediat...". ....Eu am. Serios. Am tot mai des. Și-așa, dacă mă uit în istorie, România n-a prosperat financiar, moral sau teritorial decât când a fost condusă de persoane cu apucături dictatoriale. Știu că greșesc, dar vorbim de o stare de moment, am și eu momentele mele....

Am primit azi răspunsul de la Inspecția în Construcții pe tema rafturilor din magazine care ne pot ucide pe toți la primul cutremur. L-am citit, mi-am aprins o țigară, mi s-a activat starea din paragraful 1, apoi l-am mai citit o dată și am început să râd. Păi e vina mea. Eu mi-am imaginat, ca un bou ce sunt, că România e o Tară, unde s-a constituit un Stat, care face lucruri in favoarea Cetățenilor. Vă dați seama ce prost sunt?

Nu mai reiau toată povestea. In esență, lucrurile stau așa: rafturile alea uriașe din magazine sunt reglementate defectuos de statul român. Există un text de lege care se referă la ele, dar care nu prevede sancțiuni dacă un magazin le folosește aiurea. Și toate magazinele le folosesc aiurea. Nu sunt bine montate, sunt supraîncărcate, marfa de pe ele nu este așezată corect, astfel că la primul cutremur rafturile se vor vărsa în capul cumpărătorilor, apoi se vor distruge unul pe altul, lăsând în urmă sute de mii de morți și de răniți. Singurele dispozitive care ar rezolva problema, preluând zgâlțâielile unui cutremur și salvând sute de mii de vieți și mărfuri de zeci de milioane de euro sunt disponibile în România, dar nu le cumpără nimeni, pentru că retailerii sunt lacomi iar statul e prost.

Prost de bubuie. Ia fiți atenți. 

Eu am cerut inspecției în construcții rezultatul controalelor pe rafturi pe 2019 si 2020. Ia fiți atenți ce conține răspunsul semnat de inspector-sef Paul Racoviță:

*** Paul Racoviță a condus Inspecția de Stat în Construcții din 2013 până în 2015 la propunerea vicepremierului de atunci, Liviu Dragnea. În 2015 a fost revocat de premierul Victor Ponta. În ianuarie 2020 a fost numit din nou șef de către premierul Ludovic Orban. 

isc1

Înțelegeți, da? Sunt loviți în aripioară. Inspectorii in Construcții ar fi fost niște vulturi necruțători, ar fi răscolit lumea construcțiilor de la un capăt la altul, dar le-a dat covid19 la operație și acum stau cuminți în cuib. De anul trecut i-a lovit, nu ca pe restul planetei...

isc2

La alt paragraf, ISC îmi spune că ordinul nu vorbește despre influența rafturilor asupra clădirii în timpul unui cutremur. De parcă întrebasem așa ceva. De parcă interesează pe cineva. De parcă cineva e atât de cretin încât să-i pese dacă rafturile din Selgros sau din Metro vor dărâma magazinul, în loc să se întrebe câți oameni vor ucide în căderea lor.

 isc3

În final, inspector șef Paul Racoviță îmi dă vestea pe care o știm deja: pe statul român îl doare-n pulă de cetățenii lui. În statul român poți să ridici o structură cât Intercontinentalul, dacă-i zici raft, nu clădire, nu interesează pe nimeni dacă e sigur, dacă e bine montat, dacă va ucide pe cineva în timpul unui cutremur. Iar Inspecția în Construții este doar o altă instituție de tip Rușine Națională, condusă de niște oameni asemeni celor care i-au pus acolo. 

În final, trei informații, inutile, desigur:

Dacă vă prinde un cutremur în vreun magazin nu fugiți. Nu aveți unde, locul ăla e o capcană a morții, cum a fost #colectiv. Doar rugați-vă. 

Dacă aveți oportunitatea să fugiți din țara asta de căcat, făceți-o chiar azi. Oriunde. Și în Groelanda e mai bine. Acolo doar urșii polari, nu și oamenii, vor să vă ucidă.

Fugiți ca să nu fiți aici când un personaj politic odios cu apucături dictatoriale o să apară pe scena politică și datorită unui discurs naționalisto-autoritar, o să ne convingă pe toți că e mai bun decât proștii actuali și o să ne ducem iar în groapa de gunoi a istoriei, plecând astfel din bordelul istoriei în care ne fute oricine, gratis. La cât de proști sunt politicienii din ultimii 30 de ani, momentul ăla nu poate fi decât foarte aproape. 

 

o să mai discut despre asta, cu Dragos, la podcastul de diseară. Live, la 19.30.

Citeşte mai departe ...

Rafturile din magazine, pericolul mortal in caz de cutremur despre care nu vorbeste nimeni

Dacă ai ghinionul să te prindă un cutremur mare în Metro, Selgros, Auchan, Dedeman, Hornbach, Leroy Merlin sau BricoDepot (adica acele magazine unde raftul este inalt, iar in partea de sus sunt paleti cu marfuri), sunt șanse mari să mori strivit de marfa care o să zboare, cu tot cu paleți, de pe rafturile de sus. Vorbim despre mii, poate zeci de mii de victime, câți romani intră zilnic în cele aproape 150 de magazine de mai sus. Asta pentru că România refuză să reglementeze riscul la cutremur, așa cum a făcut cu riscul la incendiu după #colectiv, deși există soluțiile tehnice de a transforma magazinele de tip cash-and-carry în locuri foarte sigure. Lipsește, însă, voința politică.

Două ore am stat de vorba cu cineva care chiar se pricepe la asta și am înțeles următorul lucru: că, în caz de cutremur mare, cum a fost cel de noaptea trecută, există câteva locuri extrem de riscante, unde pot avea loc adevărate carnagii. Locuri în care mergem cu toții, destul de des, fără să fim avertizați cu "atenție, acest loc este o capcană mortală în caz de cutremur". Duminică, după faimosul cutremur care ne-a speriat pe toți sâmbătă noaptea, am stat de vorba cu Mircea Ionică, fondatorul companiei Baibia, care se ocupă cu soluții de depozitare. Din 2016, când a devenit conștient cât de precară e siguranța într-un depozit sau într-un magazin cash-and-carry în momentul unui cutremur, Mircea a încercat să implementeze în România o invenție absolut uimitoare a unei companii americane, care face ca marfa depozitată pe rafturi să nu mai zboare în capul angajaților sau cumpărătorilor in timpul unui cutremur. Din păcate, pentru că statul român ignoră subiectul, nu a vândut nici măcar un dispozitiv. 

bai2mic

"In 2015, eram în discuții cu o firmă care construia un depozit de materiale inflamabile și toxice. Au cerut o evaluare independentă a unui specialist, care  garanteze  rafturile noastre le garantau siguranța unor substanțe la un cutremur cu magnitudinea de 8 grade. Expertiza a sunat sec: cu rafturile vizate este exclus ca produsele alea  nu se verse. Atunci m-am apucat  caut o soluție, pe care am găsit-o în Statele Unite. Eraînsă, ceva mai scumpă. Proprietarii depozitului nu au dorit însă  cheltuiască mai mult cu 50% decât convenisem inițial și au preferat  plătească o expertiză cum doreauîn Turcia. Eu m-am retras. Tot din Turcia au venit și rafturile, muuult mai proaste decât ale mele. Acum, depozitul ăla a devenit un adevărat risc de mediu în cazul unui cutremur, cu toate substantele alea care vor zbura in toate partile, iar pagubele vor fi plătite de asigurătorul depozitului, care și-a calculat riscul, fara sa stie, în funcție de o expertiză fundamentata superficial". 

Mircea este singurul care vinde în România, prin Baibia Kinduna din cele doua soluții antiseismice de raft disponibile în lume. Cum n-a vândut nici o cutie, iar cealalta solutie nu are un reprezentant in Romania, rezultă  nici o firma din România, din cele care dețin depozite cu paleți puși pe rafturi, nu are, în acest moment, o soluție antiseismică. Nici una. Asta deși România este o țară cu risc seismic ridicat.

Cum am ajuns aici? Din trei motive:

  • Nu există o legislație europeană unitară în ceea ce privește riscul la cutremure, pentru  multe țări din UE nu au deloc risc de cutremur. În Germania, de exemplu, poți construi legal o casă care  reziste la cutremure de doar 3 grade pe scara Richer. Nu se compară cu 8 grade, cum are România riscul de cutremur. Sunt nemții niște fraieri? Nu. Dacă asta spune geologia despre structura solului de la ei, iar România ii primește aici cu soluțiile lor, de ce ar cheltui aiurea banii?
  • Mai toate firmele care au depozite logistice și magazine cash-and-carry în România vin din țări unde riscul la cutremur nu este reglementat tehnic ca la noi. Franța, Germania și Austria, de exemplu, în lipsa unui istoric cu cutremure mari, nu au legislație tehnică severa, deci Metro, Selgros și Leroy Merlin, venind din aceste țări, nu iau cutremurele mari în calcul atunci când isi proiectează si procură rafturile. Și nu trebuie blamați pentru astaDin nou, fac asta pentru  li se permite, nu pentru  sunt niște firme rele.
  • România nu s-a confruntat recent cu nici o nenorocire umanitară generată de vreun cutremur, iar istoria ne arată  noi doar așa ne preocupăm de un cadru legal bun. N-am avut o legislație în ceea ce privește câinii comunitari până când un băiețel a fost mâncat de viu, de câiniîn București. N-am avut o politică de evaluare pe bune a reeeducarii în închisori până când prea multi analfabeți au scăpat de pușcărie scriiind cărți pe care nu le-a văzut nimeni. Nu am avut o legislație anti-incendiu serioasă până când a avut loc tragedia de la Colectiv. E cumva logic  fim brambura în domeniul riscului seismic, nu?

Deși ar trebui  nu fim. În 2014, un colectiv de specialiști a strâns toate normele tehnice posibile și imposibile si a scris Indicativul GP 128care a devenit litera de lege prin Ordinul 393, semnat în 2015 de ministrul Dezvoltării. GP (Ghid de Proiectare) 128 spune clar în vederea preîntâmpinării situațiilor de risc în caz de cutremur, dacă nu ai vreo formă de protecție seismică a rafturilor (si tocmai v-am explicat ca nici o firma nu are), trebuie  ranforsezi fiecare raft până-ti sar capacele, platind cu sută la sută mai mult decât pe un raft normal.

bai3mic

Din 2015 până în prezent, nimeni n-a pus în aplicare Ordinul. Știu, pare un nonsens, dar suntem în situația în care statul român obligă firmele să construiască magazine si depozite sigure, dar nu le obligă să le utileze cu rafturi sigure. Ca să construiești un gard de doi metri înălțime ai nevoie de o droaie de autorizații, dar ca să construiești un raft de cinci metri, plin de cutii mari și grele, care pot ucide mii de oameni, nu-ti trebuie nici un act. Logic, firmele au continuat să utileze depozitele și magazinele cu rafturi nesigure în caz de seism. Rețeaua spațiilor de acest fel, în care circulă zilnic oameni nevinovați care nu știu la ce risc se expun, aproape că s-a dublat din 2015 pana azi. La fel și riscul. Dacă un cutremur de 6-7 grade ar avea loc mâine, pe la ora 14.00, în cele 150 de magazine de mai sus ar muri, lejer, câteva mii de oameni, iar pagubele ar sări de doua sute de milioane de euro. Adaugati si depozitele fabricilor, uzinelor, transportatorilor, pline de rafturi la fel de nesigure si de angajati, si veti vedea dimensiunea apocaliptica a catastrofei.

Și aici mă întorc la Mircea și la dispozitivul adus de firma lui, din Statele Unite. Costă cam 500 de dolari bucata. Pentru un magazin de tip Metro, investiția totala ar crește cu 500.000 de euro. O nimica toată, dacă pui suma lângă pagubele materiale care se pot produce când îți cade toată marfa de pe toate rafturile, în tot magazinul, iar o parte din cutii omoară câteva zeci/sute de angajați și clienți, deopotrivă. Testele făcute de inventatorii dispozitivului sunt elocvente.

Cu un dispozitiv costisitor care poate replica orice cutremur inregistrat pe Pămant, americanii au testat un raft fără protectie la seism. Dupa primele 20 de secunde, marfa incepe să cadă de pe raft. In alte zece secunde, toate marfurile depozitate nu mai valorau nici cinci dolari si oricine a fost in zona raftului ar fi fost strivit si omorat sub tonele de marfă. Vezi in poza de mai jos cum a decurs testul:

bai4mic

 

Acelasi simulator, acelasi cutremur, cu testarea aceluiasi tip de raft echipat, insa, cu dispozitivul antiseismic adus in Romania de Baibia. Marfa se misca pe rafturi, dar nu pica. Daca era un cutremur real, intr-un magazin real, nu murea nimeni, iar pagubele ar fi fost minore. Vezi in poza de mai jos cum a decurs testul:

bai1mic

 

Inventie a savantilor de la Universitatea Buffalo, dispozitivul Ridg-U-Rack, se monteaza pe fiecare picior al unui raft si ii permite acestuia miscari laterale controlate, anuland astfel, riscul de leganare si de cadere al marfurilor amplasate in partea de sus a raftului. Nu e vreo mare smecherie: in lume se construiesc deja cladiri pe role, sau zgarie-nori cu penduluri de echilibrare. Americanii de la Ridg-U-Rack au doar meritul ca s-au concentrat pe miscarile rafturilor si ca au brevetat si produs dispozitivul. In California, de exemplu, zona cu risc seismic ridicat, mai toate magazinele mari au rafturile dotate cu dispozitivul Ridg-U-Rack. Nici acolo nu s-au dat in vant antreprenorii sa-si cheltuiasca banii pe ele, dar asiguratorii le-au impus: "nu-ti mai asigur marfa din magazin pentru cutremure daca nu-mi demonstrezi ca ai luat toate masurile pe care puteai sa le iei".

bai5mic

Și aici ajungem la o alta chestiune serioasă: asiguratorii români nu fac presiuni pe statul român să pună în aplicare Ordinul 393, desi, dupa Colectiv, cand a fost vorba despre incendii, au devenit foarte exigenti (nu mai poti asigura un hotel sau un restaurant daca nu ai cate stingatoare, sprinklere, pompe etc trebuie). Asiguratorii nu par să știe nici că acum își pot reduce riscul de despăgubire cu unii clienți, care în caz de cutremur mare, ii va face vor achite sume exorbitante companiilor, drept daune pentru distrugeri, accidentări și decese. Iar riscul unui cutremur mare este real. Dacă v-ați uitat pe știri, ați aflat deja că mai toți specialiștii spun că un cutremur mare se poate produce oricând.

"Nu este vorba doar despre mine și despre afacerea mea. Firmele își pot cumpăra rafturi ranforsate conform normelor din Ordinul 393 de unde vor, sau le pot ranforsa pe cele deținute cu ce firme vor, nu e obligatoriu să cumpere dispozitivul ăsta de la mine. Vreau doar ca lumea să știe că, noi, cei din industria asta, livrăm ce dorește clientul. Dacă clientul imi cere rafturi obisnuite, eu i le dau, pentru că dacă nu i le dau eu le ia de la altul si eu inchid firma. Pe mine mă șochează doar că se știe de riscul la seism și nu se face nimic. Ba, mai mult, tot crește consumul de rafturi nesigure. Au apărut și alte magazine, mai mici, care folosesc rafturi înalte, fără să întrebe nimeni pe nimeni de unde au cumpărat ruginiturile alea, dacă s-a testat rezistența la torsiune, dacă și-au avertizat clienții că sunt în zona unei structuri nesigure și periculoase. Nu e nevoie să pice pe tine un palet întreg de marfă: un sac de 3 kg de adeziv de faianță îți poate rupe spatele sau zdrobi capul. Mi-e teamă că ne apropiem de o situație periculoasă și cred că cineva trebuie să vorbească despre asta. Să nu ajungem ca la #colectiv, unde au fost blamați întâi producătorii de burete fonoabsorbant, ap[oi montatorii, apoi patronii, și abia apoi s-a constatat că tragedia a avut loc pentru ca statul nu a impus respectarea legii", mai spune Mircea.

Problema rafturilor periculoase este mai serioasă decât pare. În România sunt peste o mie de magazine cu rafturi inalte în care mergem cu toții, la cumpărături. În fiecare moment, din timpul zilei, în aceste locuri se află probabil un milion de români, care se află într-un pericol evident din cauza rafturilor, în cazul unui cutremur. Ocazional, devenim conștienți de asta:

Ai citit titlurile astea? Bun. Acum gândește-te ce se poate întâmpla în cazul unui cutremur mare petrecut în timpul zilei. Cam cum o să fie când spre clientii dintr-un magazin o să coboare, cu viteză, de pe rafturi, mii de tone de corpuri dure. Cât e de posibil să vezi si un raft căzând peste alt raft si acesta peste altul, creând un efect de domino ucigas și un haos din care n-o să mai ai cum să ieși. Acum gândește-te cam câți alți oameni erau într-un magazin d-asta, când ai fost tu ultima oară. Mai degraba cateva sute decat doi-trei, nu? Multiplica ce-ai vazut cu o mie de magazine ...

Înțelegi acum, sper, de ce e important ca Inspecția in Constructii să treacă la aplicarea Ordinului 393? Ca asigurătorii să treacă la impunerea reducerii riscului la seisme al rafturilor din magazine și depozite? Ca antreprenorii să cheltuiască acum mai mult, decât să cheltuiască tot in viitor, încercând să cumpere durerea unor sute de mii de oameni rămași fara rude. O astfel de mobilizare stat-firme s-a mai petrecut o dată, după Colectiv, iar aceasta a rămas singura mare tragedie moderna provocată de un incendiu tocmai pentru ca statul a luat incendiile in serios. Dupa cutremurul de sambata noapte, e clar ca a sosit timpul sa evitam o tragedie cu mult mai mare ce se poate provoca din cauza unor rafturi nesigure, da?

Am scris despre dispozitivul-minune adus in Romania de firma lui Mircea pentru ca Mircea este singurul om din domeniul asta pe care il cunosc. Daca vreo alta firma vinde, in Romania, solutii similare, sa-mi scrie.

Iar daca esti suficient de prost
incat sa crezi ca acesta este
doar un alt text publicitar,
uita-te la video-ul de mai jos
si spune-mi daca
Ridg-U-Rak
ti se pare doar un moft. 
Citeşte mai departe ...

cum te omoară magazinele la cutremur nu te omoară nimeni

Varianta scurtă: toate marile magazine din România sunt capcane ale morții în timpul unui cutremur. Fie că o sa-ți cadă în cap niște marfă de pe rafturi, fie că raftul o să plece târâș spre tine, fie că o să se încline și o să cadă cu tot cu mărfuri pe tine, să știi că ai șanse foarte mici să scapi cu viață. Vina pentru situația  asta e comună: lăcomia retailerilor și-a dat mâna cu prostia guvernanților pentru ca tu să mori strivit ca o pisică pe carosabil. Uite și șase poze edificatoare. Dumnezeu să te ierte că ai murit căutând blat congelat de pizza. 

colaj01

colaj02

Varianta lungă: timp de două zile am fost în toate maqazinele cu autoservire din orașul meu. Adică magazinele cu rafturi. Am fost și în de-alea mici, cu rafturi de doi metri, și in de-alea mari, cu rafturi înalte cât un nuc bătrân. Scopul vizitei: studierea modului în care sunt montate rafturile. Motivul: am văzut un video, din Brazilia, cu niște rafturi uriașe care pică, din senin, peste clienții dintr-un magazin, lăsând în urmă morți și răniți. Cum România are un nivel al corupției de două ori mai mare și un risc seismic de cinci ori mai mare decât Brazilia, mi-am propus să aflu cum stăm la capitolul ăsta. Și stăm groaznic. La primul cutremur o să moară, probabil, jumătate din românii aflați în acel moment în magazine.

colaj03

colaj04

Am întâlnit toate problemele posibile. Rafturi prinse de podea cu șuruburi sănătoase, dar băltind în apă, care duce la rugină, care duce la pierderea aderenței șurub/piuliță. Rafturi imense de zeci de tone prinse de podea cu șurubele cât o scobitoare. Rafturi imense cu patru prinderi de podea în care erau doar două șuruburi montate. Rafturi fără nici o prindere de podea. Rafturi lovite, strâmbe, cu integritatea vizibil afectată. Rafturi pe role (îți dai seama cum o să fie când o pleca ăla în viteză spre tine?). În nici un magazin nu am găsit rafturile corect montate, și aici nu invoc riscul de cutremur. Invoc ce scrie în fișa acelui raft: dacă are trei găuri, pune-i în morții mă-tii trei șuruburi, nu doar unul. 

colaj05

colaj06

colaj07

S-a mai scris despre asta. România are o lege care reglementează domeniul riscului de cutremur în magazine, dar legea a fost făcută (de PSD) foarte prost. Adică nu conține sancțiuni. Adică retailerii nu riscă nimic dacă mențin actualele capcane ale morții așa cum sunt acum. 

colaj08

colaj09

Asta deși o investitție în protecția oamenilor nu e așa mare. În lume există două produse de acest fel. Sunt denumite generic picioare antiseismice și sunt niște chestii care se montează la baza rafturilor și care preiau șocul unui cutremur, nemailăsând raftul să se încline și să cadă peste oameni. Unul din aceste dispozitive se numeste Ridg-U-Rack și este importat oficial in România de o firmă serioasă

colaj10

colaj12

Nici asiguratorii, deși sunt extrem de influenți în domeniul ăsta, nu dau în brânci să se modifice legea astfel incat retailerii să fie forțați să-și moteze rafturi antiseismice. De proști ce sunt. Dacă are loc un cutremur, vor plăti de-o să le iasă pe nas pentru marfa de rafturi (care a asigurată), pentru rafturi (asigurate și ele), pentru mâini și picioare rupte (având loc în magazin, riscul de accident cade în sarcina magazinului, care are asigurare) plus daune pentru familiile victimelor.

colaj13

De curiozitate, m-am uitat, unde am avut acces, și la etichetele rafturilor. Pe unul din ele scrie clar: dacă mă miști mă fac praf.  Pe celălalt scrie sunt vechi și mă dezechilibrez foarte ușor. Pe fiecare din cele două rafturi erau minim 10 de tone de marfă. 

raft1

raft2

Și nu e vorba doar despre magazine. Exista depozite logistice uriașe, cu sute de angajați. Există uzine, cu magazii și depozite frecventate de zeci de angajați. Dacă e să socotim așa, cuprinzător, probabil că jumătate de milion de români se va află lângă un raft nesigur și plin cu chestii grele în timpul unui cutremur. Iar riscul de deces, în cazul ăsta, e similar cu cel din situația în care îți conduci mașina așezat cu fundul pe capota motorului., cu spatele la sensul de mers.

text1

text2

text3

Cum ziceam, s-a mai scris despre asta. Textul Ordinului 393/2015 emis de Ministerul Dezvoltarii trebuie adnotat rapid cu sancțiuni pentru firmele care nu-și montează rafturi antiseismice. Companiile de asigurări trebuie să spună retailerilor "nu vă mai asigurăm marfa dacă nu investiți în asta". ISU trebuie să includă în autorizația de risc de incendiu și riscul seismic. iar Inspecția în Construcții trebuie să se ducă, chiar azi, să constate oficial ce se vede în pozele mele: că retailerii suferă de acute dureri în cur când e vorba de siguranța clienților. Altfel, trebuie să ne pregătim pentru 500.000 de înmormântări în aceeași zi. 

 

Mai mari si mai clare, pozele sunt pe facebook.com/bogdanstoica.ro.

Jos, dacă merge, un video cu incidentul Brazilia. Dacă nu merge să-i dai play aici, poți să-l vezi direct pe youtube

Am scris tuturor companiilor de retail din România. Am întrebat același lucru: ce investiții au făcut în anti-seism shit. N-am primit nici un răspuns. E și ăsta un răspuns, nu? 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2019 Bogdan Stoica