Vinerea, pe DN1, cu proști și cu psihopați

Incepuse perfect după-amiaza asta. Veneam de la La Lavandă, unde am mâncat, ca de obicei, fabulos. Vreme bună, DN1 liber, muzică ok la radio.... veneam așa, lejer. Și atunci am văzut accidentul. Un nene cu un camion luase fața unui Opel pe care îl aruncase în infrastructura pasajului de ieșire din Câmpina. Doar un noroc a făcut ca mașina să nu plonjeze în hăul de mai jos. Și când am văzut o siluetă de fetiță, am luat decizia să opresc. Venise ambulanța, oamenii păreau ok. Am tras câteva cadre de la distanță și-am plecat de pe loc. La o sută de metri după locul impactului (fac întotdeauna pozele de tipul ăsta de la distanță, pentru că nu vreau să încurc uniformele), am oprit din nou, pe acostament, să mai fac câteva poze. M-am poziționat pe banda 1, pentru un unghi mai bun. Nu m-am temut nici o secundă că aș putea păți ceva, am mai făcut-o. Când faci poze la locul accidentului, șoferii te asimilează poliției, pompierilor, medicilor și te protejează. În plus, cei care veneau spre mine încetineau în dreptul accidentului. Iar banda doi era goală.

dn01

Precum se vede mai sus, prima mașină care mă întâlnește, un BMW, mă ocolește. Are loc să o facă, așa cum se vede în dreapta imaginii. Din spatele lui nu avea ce să vină, traficul fiind blocat de mașina ISU. La câteva secunde după el, în vizor îmi intră Loganul carosat al Halewood România. Vine de pe pasaj. Cam tare. Nu-i pasă că sunt pe banda 1, cu un aparat foto în mâini. Sau, cine știe, poate nu mă vede... Dar sunt încă relaxat, e la o sută de metri de mine...

 dn02 

Loganistul incalcă marcajul de linie continuă, desi putea veni pe banda de preselectie, libera. Și vine spre mine. Direct. Nu ocolește, deși are loc si pe o parte, si pe alta. Instinctul mi-a spus sa las focusul, asa ca n-am mai declanșat, pentru că.... Băi nene, ești chior? Trage de volan un pic! Băi, ăsta nu trage, vine direct în mine...

dn03

Direct în mine. N-a tras de volan, n-a frânat. Accelera. Dacă nu mă feream, nenea de la Halewood mă călca cu seninătate. Când era în dreptul meu, l-am văzut gesticulând. Ceva de genul "dă-te, dom'ne, la o parte, asta e banda mea".... Am fost foarte tentat să mă urc în mașină și să-l șicanez pe șoferul ăsta pe lungimea celor 30 de kilometri pe care-i aveam până la Ploiești. Îmi doream cu ardoare să-l văd în șant, cu Loganul făcut praf și pe el inert, cu borșul dat pe nas. Dar ăsta a fost doar un gând, nu-s psihopat. Așa că am preferat sa mai trag cateva cadre, sa ma urc in mașină, să-l ajung și să-l depășesc, să opresc și să-i fac o fotografie, ca să vi-l arăt. 

dn04

Ăsta este nenea care ține banda și când e gata să omoare pe cineva. Dacă vă întâlniți cu el în trafic, grijă mare. El se ține doar de regulile de circulație. Putea fi un bătrân confuz în locul meu, cum vezi frecvent în comune, sau chiar, în stare de șoc, unul din copiii implicați în accident. Ori, nenea ăsta ar fi trecut fără probleme cu mașina peste ei, pentru că era pe banda lui. Și pentru că lucrează la Halewood, nu mă mai ating în viața mea de vinurile ăstora. Să i se dea leafa lu' acest nea Caisă din banii altora, nu din ai mei. Fuck Halewood!

Știu ce-o să spuneți. Că dacă m-ar fi lovit, ar fi fost din vina mea. Corect. Dar nu eram acolo așa, la mișto, de șmecher. Și în trafic nu te ții doar de reguli, ci îți folosești mintea și bunul simț în egală măsură. Nu dai peste cineva doar pentru că aveai prioritate, sau doar pentru că cineva-ul n-avea ce căuta acolo. Lași de la tine. Eviți nenorocirile. Nu mă pedepsești cu moartea, deliberat, dacă-ți ies în cale și nu va fi vina ta. Adică, eu așa fac. Dacă-mi ieși în cale, îmi bag pula în toate regulile de circulație și fac tot ce pot ca să nu te omor. Nu ca tătăițul ăsta...

Nu zic, o avea permis, o avea avizele în regulă, dar psihic, omul ăsta este o bombă cu ceas. Este bomba rutieră a Halewood România, un producător de vinuri din care eu n-o să mai beau niciodată.

M-am calmat acasă, când am luat pozele la mână. Mai exact, când am găsit-o pe asta, de mai jos, în care asistenta venise a treia oară s-o întrebe pe fetița cea mare dacă s-a lovit și dacă o doare ceva. Era ceva foarte parental în momentul ăla, cu asistenta lăsată pe vine, mângâind-o pe aia mică pe față... Și era bine micuța. Și surioara ei, din brațele tatălui, era bine. Noroc că au părinți responsabili, care le transportau în scaune de copii, cu centurile puse. Mama lor, însă, nu era bine. Era încă încarcerată în mașină, cel puțin cu mâna ruptă. Accidentul a avut loc din cauza unui camionagiu inconștient, care a vrut să întoarcă pe DN1 (apropo, să incerci să intorci pe DN1, după miile de accidente difuzate la tv, este semn de prostie cruntă). Nu m-aș mira deloc să aflu că cel de pe camionul care a provocat accidentul și cel din mașina Halewood au făcut împreună Școala de Șoferi Iresponsabili.

dn05

Pentru că s-a purtat atât de frumos cu micuța, asistenta din imagine e rugată să mă caute și să-și aleagă orice obiect de AICI. gratis. 

.............

Am scris asta în aprilie 2016. În câteva zile, cititorii mei au identificat-o pe asistentă în persoana Irinei Toma, de la Serviciul de Ambulanță Prahova. Am luat legătura cu ea, eu am insistat să-i trimit ceva, ea a zis că nu, după care, ca un bou trepanat ce sunt, am uitat să-i trimit cadoul promis. Noroc, însă, cu cartea. În octombrie, când am găsit-o pe Irina pe lista doritorilor, mi-am amintit că am lăsat un gest frumos nerăsplătit și i-am oferit o carte, cu dedicație. A vrut și un selfie, cu telefonul ei, dar am făcut și unul, cu telefonul meu....

... lucru care s-a întâmplat săptămâna trecută!!! Și evident, iar am uitat să vă readuc aminte de această femeie mișto, care dincolo de pansat răni și salvat vieți, nu uită să își aducă zilnic, la serviciu, și omenia.

Chapeau, Irina. Sper să-ți placă cartea

© 2019 Bogdan Stoica