Completează formularul dacă vrei să primești mesaje de la mine. Promit să fie rare, scurte și cool, pentru că și eu urăsc mesajele lungi, inutile și cretine.

las'că se termină Crăciunul si o să fim iar răi

Dacă e ceva ce mă termină psihic, asta e. Perioada asta cretină, de dinainte de Crăciun, în care toți te trag de mânecă să fii mai bun. Poți face orice în restul anului, poți da în cap, îți poți înșela partenerii de afaceri, poți da țepe sau îți poți bate nevasta - toate se șterg dacă ești mai bun de crăciun. Trebuie doar să intri într-una din armatele de miloși care se adună pe net să cheltuiască niște bani la comun și să se privească în ochi după aia spunându-si:
  • "- Ce bun ești!"
  • "- Ba nu, tu ești mai bun decât mine!"
  • "- Ba tu ești mai bun, pentru că ai fost bun și acum doi ani, și acum un an!"
  • "- Ba nu, tu ești mai bun, că ai donat și ieri și azi, eu ieri am fost la serviciu...."
  • "- Doamne, ce buni suntem! Hai să ne facem un selfie cu săracul ăsta căruia i-am arătat cât suntem de buni"

O imbecilitate.  Un teatru sinistru. Să te uiți detașat la vecinii aflați în suferință, sau în lipsă de ceva, timp de 11 luni pe an, și să-i cauți doar în decembrie, mi se pare genial de cretin... Pe bune, uitati-va prin casa, prin sifonier, prin debara, sa vedeti cate lucruri inutile detineti, si ganditi-va cat bine ar putea aduce tot timpul anului, nu neaparat saracilor, ci cuiva care are nevoie de lucrurile alea. Eu am descoperit, mai demult, ca un vecin care parea sa aiba o viata in regula, n-avea un televizor functional, si nici nu-si permitea unul. Eu aveam doua, nefolosite, in garaj... 

Iar orasul... E plin televizorul de reclame la interioare calde și luminoase, sunt pline magazinele de bunătăți, e plin netul de urări și radioul din mașină de colinde. Dar și orașul e plin, din păcate. E plin cu oameni care folosesc trompete, vuvuzele, tobe, sunt îmbrăcați în zdrențe colorate și urlă diverse chestii din care nu înțelegi nimic. Cică "păstrează tradițiile". De dimineața până seara, orașul răsună de zgomotele lor. Stau la etajul opt, dar parcă stau la parter. Am stat într-o intersecție cât să fumez o țigară după ce un grup d-ăsta a încurcat traficul. A trebuit să ameninț cu bătaia un "urs" ca să se care de lângă mine cu mirosul lui cu tot.

Îmi pare rău, dar astea nu-s tradițiile mele. La bunici, care erau Dealeri Autorizați de Tradiții Românești, nu vedeam asemenea mizerii. Urările erau melodioase și inteligibile, colindătorii tematici erau curați, costumați impecabil și nu cerșeau băutură și țigări. Oamenii le ieșeau în cale zâmbind, nu-ți forțau cetele poarta sau ușa.

Iar dupa Craciun... parca vad. O sa ies in acelasi trafic ingreunat de taximetristi. O vanzatoare o sa incerce sa ma pacaleasca cu doi lei, iar o cunostinta cu doua sute. Cand o sa ma intorc acasa, o sa gasesc usa blocului decorata cu sacose de gunoi, pe care cuiva i-a fost lene sa le arunce in ghena. La tv o sa fie aceiasi isterici politici, iar pe net aceiasi nazisti ai ambelor tabere, gata sa ne ia gatul tuturor celor care avem dubii ca vreo tabara reprezinta cu adevarat ceva bun. De pe 26 decembrie, dimineata, cand spiritul Craciunului ne paraseste, vom fi, din nou, asa cum suntem, de fapt: răi.

 

 

sau mai bine uita tot ce ai citit si cumpără niște cărți mișto pentru niște tipe mișto:

w1 w2 w3 w4 w6   

© 2019 Bogdan Stoica