Viața fără Proști / săptămâna 3 / ianuarie 2022

S-a schimbat jocul, paradigma, userii nu mai intră singuri pe blog, din când în când, așa că am trecut la un newsletter, care ajunge direct în contul de email al celor interesați să mă citească zilnic. Pentru restul, fac un mic rezumat, aici.

Nu am înțeles ce caută la Masterchef tipul chel. Nu pare că știe să gătească bine și pare un om foarte rău, aseară a insistat să facă o tipă să plângă înainte să-i dea șorțul. Sî-i spună cineva ca faza cu “mă uit urât dar la final îți dau votul” a mers doar în primul sezon MasterChef. Acum e penibil ca o babă care vine cu carnețelul de dansuri la o nuntă.

Mi-am luat ochelarii de la Ophtamax și am scăpat, nu mai trebuie să mă duc niciodată pe acolo. Că am făcut-o de oaie când m-am dus. În camera cu imagini pe perete mă așteptau două tipe. Una normală, sobră, cu halat drept, așezată la un computer. Cealaltă mică, tânără, veselă, în halat verde și jeanși roz, moacă de elevă de la Liceul Sanitar. Logic, am interacționat doar cu tipa serioasă, că, pana mea, voiam ochelari buni, nu niște bălării. Iar aia era asistenta. Tipa mică și veselă era doctorița și pun pariu că m-a crezut un dobitoc. În ziua aia am fost.

Duminică am reușit să scriu într-o singură frază ce s-a întâmplat cu Djokovic. Să fie de folos celor ce vor să povestească, pe scurt, toată tărășenia. Fiți atenți: “Australia a deportat un cetățean sănătos ale cărui opinii ar fi putut avea ecouri nedorite în societatea aia pe motiv că era sănătos la negru, fără acte”.

O viață fără proști îți urez.

In poză e o sabie imperială de antrenament, de la 1900. Sursa: https://kolectionarul.ro

© 2019 Bogdan Stoica