“Și dacă dau ăștia două rachete nucleare tu o să spui mâine o să avem două răsărituri, o să fie bine”. Exaaact. Mie mi se pare foarte important să tratezi lucrurile cu optimism.
Cazi într-o râpă. Te agăți de o creangă. Ai două variante: să te agiți isteric, să urli după ajutor, și să-ți pierzi în 30 de secunde puterea de a te ține, sau să decizi rapid: nu are cine să mă audă, nu are cine să mă ajute, hai să încerc să ies de aici sau să găsesc o poziție în care pot rezista, sau să mă uit în jos să văd dacă pot atenua impactul.
Nu-ți spun doar să fii optimist. Îți spun și că provii dintr-o familie a cărei viață a fost infinit mai grea decât a ta și s-a descurcat prin reziliență, optimism și – aici o să se enerveze unii – credință.
Uită-te la ultimile 48 de ore. Toată propaganda folosește tot ce are în dotare pentru a ne convinge că urmează apocalipsa. Povestea funcționează la 50.000, maxim 100.000 de oameni. Restul trăiesc normal, se concentrează pe viața de zi cu zi sau pe lucrurile importante, construiesc ceva pentru ei sau fac miștouri crunte. Ghinionul nostru istoric, de a trăi 50 de ani în minciuna comunistă, s-a transformat în cel mai mare avantaj posibil: ne-am imunizat la vrăjeală provenită din surse oficiale. Ar fi simplu și benefic ca statul și trompetele lui de presă să nu mai mintă, dar povestea asta nu e doar despre a te speria pe tine ca să te supun, ci și despre a face foarte mulți bani.
Îți spun periodic și că la greu vei fi singur. Chiar și acum, când citești, ești singur. Pe asta mizează și Ei. De-asta îți explic zilnic manipulările la care ești supus.
Sunt foarte dezamăgit de Ciprian Ciucu. Își cunoștea problemele: relațiile lui cu clanurile interlope care construiesc blocuri în sectorul 6 sunt cunoscute și de taximetriști. Își cunoștea foarte bine și inamicul, mai ales că acesta i-a trimis o petardă imediat după ce a devenit primarul Capitalei: