www.bogdanstoica.ro

Nici anul asta nu-s demn sa devin client ING

Eram la mall, terminasem o intalnire, ma pregateam sa ies iar in "iadul canicular", cum zic reporterii de televiziune, cand am observat standul asta.

M-am uitat intai la executie, ca acolo se vede respectul pentru client: comatex si pvc, cacaturi de 8 euro metrul patrat, printate destul de prost.

Apoi la personaj: un baiat mai inalt decat mine, mai ingust in umeri decat in cur, cu sacou d-ala modern si scurt (o rusine a modei, intrebati pe oricine), cu pantaloni scurti inutil (ca glezna unui tip nu e sexy, s-o arati), cu sosete portocalii si pantofi verzi. Da, asa au gandit baietii care se ocupa de contul ING identitatea personajului care sa agrege interesul nonclientilor ING: ca pe un papagal disperat sa atraga atentia, un personaj care, pus pe plansa unui psiholog, din orice tara / orice cultura, ar aduna langa el definitii ca "labil psihic", "traumatizat de mic", "lipsit de afectiunea mamei in copilarie", "cu orientare sexuala incerta", etc.

M-am uitat cateva secunde la mizeria asta, incercand sa descifrez codul vizual ING. Personajul asta relaxat si zambitor sunt eu, viitorul client ING atat de lipsit de griji incat se imbraca precum un gay orb, sau este reprezentarea celui care are grija de banii depusi pe numele meu la ING, adica un descreierat cromatic? Si n-am reusit sa inteleg care din variante e cea corecta, pentru ca in ambele, tipul arata ca un distrus.

Daca ma reprezinta pe mine ma simt de-a dreptul jignit: nici macar eu, un baiat absolut obisnuit, nu am un asemenea prost-gust la haine.

Daca e simbolul securitatii veniturilor mele e grav, m-as duce chiar maine sa scot tot de la ING, cum sa-mi las banii pe mana unui asemenea distrus?

Singura varianta plauzibila care-mi trece acum prin minte este ca agentia de publicitate care se ocupa de ING n-a avut nici o idee viabila, cu poveste si efect, si a propus mizeria asta. Vreun snob de la ING a acceptat-o entuziast, pentru "ca e atat de hipsterish" si pentru ca e "atat de urbana". Nici incompetentul de la agentie, nici cel de la ING nu s-au mai gandit la efectele acestui vizual asupra unui om care alege o banca dupa criteriile traditionale: stabilitate, cota de piata, nivelul comisioanelor. Si pun pariu ca anul asta va fi ultimul in care vom vedea o asemenea rusine de reprezentare masculina. Pentru ca asta face ING in fiecare an: spune o poveste-doua, apoi le ingroapa sub alte povesti la fel de colorate.

Pe de alta parte, daca-ti alegi banca, adica cel mai gros dintre pilonii viitorului tau, dupa criterii ca "e draguta reclama" sau "ce misto e imbracat tipul", esti un imbecil atat de notoriu incat chiar meriti ca niste baeti sa-ti ia banii si sa te lase sa mergi spre apus mort de foame si rupt in cur.

publicitate la niste oameni misto

Read more...

#colectiv în publicitate. ce urmează? "dumnezeu preferă samsung?"

Abia îmi golisem mintea de gafa monumentală făcută de samsungăriciul ăla care a zis că tabletele sunt mai importante decât toaletele în școlile din România. Omul și-a tras singur una bucată retractare declarație, după ce a apărut textul ăsta, iar eu m-am calmat. "Uite, mă, că omul nu e complet tâmpit", mi-am spus, și mi-am văzut de ale mele. Viața, însă, a decis ca această zi de miercuri să fie memorabilă.

Am o prietenă care a pierdut nouă prieteni în #colectiv. Nouă, nu unul, nu doi. Eu n-am pierdut pe nimeni și tot mă încrunt aiurea când vine vorba de copiii ăia, uciși de indiferența politicienilor și de lăcomia a trei cretini care dețineau clubul. Ei bine, ce șanse erau ca fix această prietenă să primească un email în care o companie se folosește de tragedia #colectiv ca să-și facă reclamă? Zero, ai zice. Ei bine, nu. Sută la sută!

  • Subject: Daune record de peste 212 milioane Euro in cazul incendiului de la Colectiv
  • Focul va poate devasta viata, nu doar afacerea sau casa! Va dam cateva exemple: au fost solicitate daune record de peste 212 milioane Euro in cazul incendiului de la Colectiv!  (...) Spuneti STOP indiferentei! Sistemul antiincendiu B______ e cea mai economica optiune. (...) Daca gasiti un Sistem antiincendiu mai economic, va dam de 3X diferenta!

Prietena mea a sunat la firma care vinde nenorocitele alea de sisteme anti-incendiu. A fost politicoasă când a întrebat dacă nu li se pare prea mult să folosești o dramă ca să vinzi. I s-a răspuns, la fel de politicos, că genul ăsta de nuanțe nu sunt importante într-o firmă de vânzări.

Mda. Niște amatori. Puteau să o facă mai subtil. Pula mea, mie mi-e de ajuns să mă uit la un extinctor ca să mă ducă mintea la #colectiv. Nu era nevoie de emailul ăla nesimțit, mai ales dacă sistemul B____ e atât de bun.

Pe de altă parte, era normal. România a ajuns țara vânzărilor nesimțite. Și ăla de la Samsung tot la vânzări se gândea când a spus, ca un nesimțit, că nu e așa important că ăia micii de la țară se cacă la wc, în fundul curții. Alina Gorghiu tot la vânzări s-a gândit când a făcut voma aia de spot cu copilul căruia îi spunea că o să-i fure pesediștii sandwich-urile, tipa vinde PNL, pentru ea e importantă doar cota de piață a produsului, nu mijloacele prin care ajunge la ea. Nesimțitul de Năstase a vândut Petrom-ul pe doi bani, nesimțitul de Băsescu a vândut flota pe degeaba, nesimțitii de la CNA permit Cetelem să vândă credite scumpe cu spoturi de căcat în care comisionale uriașe sunt scrise mic... Toți ăștia mari, importanți, din România, vând ceva, ca nesimțiții. De-aia mi se pare cumva logic că o tragedie cum a fost cea de la #colectiv a ajuns doar un vector de vânzări pentru o firmă care vinde ceva...

Prima firmă din România care a introdus tragedia #colectiv într-un email publicitar, descris mai sus, se numește Rotronic și vinde pe rotronic.ro sisteme anti-incendiu, laptopuri, imprimante, televizoare și multe alte chestii. Eu n-am să cumpăr de la ei nimic, niciodată. 

cumpără de aici sisteme #colective anti-nesimțire. apasă. apasă. apasă.

Read more...

"cumpără și nu mai transpira! cumpără și nu mai transpira! cumpără și nu mai transpira!"

"Transpiblock este un blocker profesional pentru transpirație care acționează împotriva transpirației", zice doamna aia din spotul tv. Ce să spun.... Ce mod elegant de a spune "agenția și clientul speră că produsul va fi cumpărat de românii suficient de oligofreni încât să fie convinși prin redundanță, nu prin argumente sau explicații".

De ce nu se comunică, prin spot, CUM acționează produsul? De ce nu apare vreun savant d-ăsta,  credibil, care să explice care e secretul opririi transpirației, un proces natural de eliminare a toxinelor fără de care la vârsta de cinci ani ne-am pune toți rinichi noi? Păi, pentru că e probabil doar o harneală. În plus, e mai simplu să arunci momeala "cumpără și nu mai transpira!, cumpără și nu mai transpira!, cumpără și nu mai transpira! și să aștepți să se pună botul.

Fuck Transpiblock și ale lui ingrediente PEG-7 și clorhidrat de aluminiu. N-are cum să fie sănătos așa ceva. Fuck și agenției de publicitate care a făcut spotul. Constat cu amărăciune că s-a dus dracului etica în acest domeniu, mâine o să se ducă la ei cineva cu o pastă de dinți pe bază de uraniu și o să fie bine primit, dacă are buget.

Pentru proști: transpirația nu miroase urât. Mirosul  ăla e generat de bacteriile care se scaldă în ea. Altfel spus, dacă faci baie suficient de des, n-o să deranjezi pe nimeni cu mirosul tău, iar antiperspirantele obișnuite își vor face treaba foarte bine.

publicitate

Read more...

Pun pariu că Dan Șova își dă în cap cu Aspasia

"Părul tău devitalizat e uscat și cade?" întreabă, cu candoarea specifică decerebraților, tipa din reclama Aspasia.

Nu, idioato. Părul meu devitalizat debordează de prospețime și nu cade tocmai pentru că e devitalizat! Bine că nu e vitalizat, că ar fi crescut necontrolat peste tot, chiar și în nas, de mi-aș fi găsit dimineața biluțele întinse pe păr ca pe sârma de rufe.

De fapt, băieții care au făcut reclama Aspasia nu-s atât de proști pe cât par. Ei au vrut ca tu, telespectatorul, să rămâi cu impresia că ai părul devitalizat. Și s-au bazat pe statistici. Din trei persoane, una are părul uscat și una crede că îi cade cam mult. Și vor ca tu să rămâi cu asocierea asta în cap, și când prima ta prietenă o să se vaite ce-mi cade părul, tu să sari, de colo, în ajutor: ia-ți, fată, niște Aspasia, cică e bun

Nu uitați că Aspasia e bun doar dacă părul tău devitalizat e uscat și cade. Dacă părul e doar uscat, Aspasia nu e bun. Nici dacă părul doar cade. Nici dacă părul e doar devitalizat, dar nu cade și nu e uscat.

Știu, pare că am băut ceva. Dar asta mi se întâmplă pentru că am creierul devitalizat de această reclamă mega-cretină, făcută parcă special pentru Dan Șova. Noroc că creierul meu nu e uscat și nu cade. 

p u b l i c i t a t e   f ă r ă   s p o t u r i   c r e t i n e

Read more...

Bunea Haiducul. Publicitate mai proastă de atât nu se poate

Dacă eram Radu Timiș, patronul CrisTim (un tip pe care l-am cunoscut și care nu e deloc un tâmpit), în ziua în care agenția a venit la mine cu spotul Bunea Haiducul, le-aș fi spus ceva de genul: "foarte bună gluma, dar hai, că n-am timp, unde e spotul final?". Pe bune, aș fi refuzat să cred că vor să-mi ia banii pe prostia asta. Povestea mezelurilor Bunea Haiducul, așa cum e spusă de spotul publicitar, e o vomă cum n-am mai văzut de mult. Este cel mai prost produs publicitar pe care l-am văzut în ultimii ani.

Să mă explic, da? Să nu ziceți că fac ca Dragnea, cu faimoasa gaură din buget:

Povestea mezelurilor Bunea Haiducul începe cu o domniță și un haiduc. Cum haiducul, ca specie, a cam dispărut pe la 1900, decorul ar fi trebui adecvat secolului 18. Adică fără tapet, fără ratan în tăblia patului, fără parchet pus în V, fără dungile alea pe canapea și mai ales fără cizmele moderne ale haiducului (apropo, vi-l imaginați pe Bunea, în peștera din pădure unde stă cu alți haiduci, cum dă lustru cizmelor, vreo juma de oră, înainte să vină la miss Boier?). Insist să remarcați coșul de mezeluri din dreapta jos. E important pentru poveste.

 

Domnița este, probabil, singura tipă din secolul 18 care se pensa într-un mare fel și purta părul întins cu placa. O minimă documentare ar fi arătat publicitarilor că, pe vremea aia, femeile de viță nobilă purtau părul în împletituri complicate, iar cele de rang nu aveau niciodată capul descoperit, ci purtau podoabe în păr, sau voaluri care sugerau originea lor nobilă. Dar hai să trecem peste asta, oricum domnița nu are raporturi sociale normale cu haiducul, prezența lui în casă, în iatac, fără alți martori, sugerează că haiducul o cam fute pe domniță. Sugestia e întărită de cadrul următor, în care boierul bate la ușă, nemulțumit că fiica lui e singură, cu un străin. Și aici apare prima problemă serioasă. Cum pula mea au crezut publicitarii că e în folosul CrisTim să introducă asta în poveste? De când e așa cool și pozitiv să-ți intre unul pe geam și să-ți fută fiica, cu tine în casă? Ce valori asociază povestea asta cu brandul CrisTim, astfel încât brandul să aibă de câștigat? Vă spun eu: nimic. Îmi vine să-l bat pe Bunea ca pe coasă, numai în gură, iar de mezelurile pulii nici nu vreau să aud.

 

Tipa joacă perfect în scena următoare. "Te rog, nu sări la bătaie, o să agravezi situația", transmit gesturile și mimica ei. Faza e că domnița, ca orice fetișcană naivă, îl supraapreciază grav pe Bunea, care nu vrea deloc să sară la bătaie. Doar s-a căcat pe el de frică. Eu am mai văzut privirea aia ingrozit-șocată doar la o pisică, când am surprins-o scotocind într-un sertar și m-am apropiat de ea fără să mă audă... :))))

 

Acum vă rog să vă uitați la freza lui Bunea. E tuns zero pe sub zulufi, exact ca în zilele noastre. Haiducul pulii, nu numai că-și freacă cizmele ca un hipster maniac, se mai și tunde avangardist, ca peste 100 de ani. Cum să scapi din vedere un asemenea detaliu?!

 

 "Offff, prăpăditule, te sperii și de o umbră. Lasă, că îl fraieresc eu pe babacu', tu ia mezelurile astea și tirează-te", ar fi trebuit să-i zică domnița haiducului. Dar îi zice altceva (scuze dacă am înțeles greșit, dar și sunetul e varză în reclama asta): "Bunea, fugi. Și ia și aste merinde cu tine. Tocmește-le cu numele tău, Bunea Haiducul". Mezelurile - n-ați uitat, nu? - sunt în coșul menționat mai sus. Că așa stătea o domniță în iatac: cu un mușchi de porc gros ca pe mână, la îndemână. Hm....

 

 

Și speriatul pleacă. După cum își ține echilibrul, nu pare călărețul anului, nu? Bine, nici pavelele alea moderne de pe jos nu sunt din secolul 18, ci din același film prost cu părul tipei și cu ratanul ăla de pe tăblia patului. Ne uităm la Bunea cum pleacă săvârșind o a doua prostie: furtul intelectual. Dacă n-ați fost atenți, să știți că boierul este deținătorul rețetei mezelurilor, el a investit în cercetare, în producție... Boul ăsta de Bunea Haiducul doar se pișă pe munca lui și își asumă creditul pentru tot...

Bonus: mie îmi place mult că Bunea are acum două coșuri (le poți vedea în fața șeii, stânga-dreapta), deși domnița i-a dăruit doar unul. Pesemne i-a ciordit fetei și laptopul, telefonul mobil, cardurile, ceasurile...

 

Spotul e aproape de final. Vedeți sloganul "bunătăți haiducești"? E doar o dumă, nesusținută de nimic. De fapt, spotul spune povestea unor "bunătăți BOIEREȘTI ciordite".

 

Iar finalul spotului este ... madăfacă! Că pun pariu că nici voi nu știați sloganul CrisTim:

"Știi ce-i bun pentru familia ta".

Pe bune, după toată mizeria asta, cu un vastangiu care-ți fute fata cu tine în casă, după ce fiica ta dă, fără știrea ta, lucruri din casă la care ții, unui hoț, mai ai curaj să scrii cuvântul "familie"?!

O să caut pe net, să văd cine au fost publicitarii care au scris și produs mizeria asta cu Bunea Haiducul, brand al cărui kit de PR susține că se referă la niște "mezeluri tradiționale". Cum?! Afirmația asta stă în picioare doar dacă afirmi că furatul este tradiția românească la care se face referire.

Și-o să mă uit, într-un magazin, să văd ce conțin mezelurile Bunea Haiducul. Am așa un feeling, că, la cât de negativ e personajul, nu m-ar mira să aflu că vastangiul speriat de bombe a băgat și niște E-uri în bunătățile boierești pe care le-a ciordit de la fraierica aia de domniță...

până când o să scriu o carte despre mizeriile din publicitate, citiți-o p-asta

Read more...

9 secrete ale unei reclame eficiente la radio

  • Am avut reclamă la radio, dar n-a funcționat.
  • La ce ore s-a difuzat?
  • Nu știu...

Și uite așa a mai aruncat un întreprinzător român niște bani pe geam. Vreo 600 de euro, mai exact. Cel mai probabil, stația aia radio, văzându-l bou, i-a făcut un spot scump pe care i l-a difuzat seara și noaptea. Normal că n-au fost efecte...

Reclama la radio nu e rea, dar nu mai e ce-a fost. Nenorocita asta de tehnologie ne-a scos radio-ul din program așa cum ne-a scos ziarele, mersul la sifoane sau făcutul de smântână în casă. Eu, de exemplu, nu am nici un radio în casă și ascult radio doar în mașină, iar când încep reclamele, schimb postul. Nu-s singurul, alții nu ascultă nici atât, sunt cu CD-ul sau cu stick-ul mp3 după ei. De-aia, din regele comunicațiilor, radio-ul a ajuns o chestia așaaaa, care ajută o afacere doar în anumite condiții. Și e destul de tricky, zilele astea, să ai o campanie eficientă de publicitate la radio. Dar nu imposibil. Trebuie să fii atent la niște detalii. 

Să zicem că ai o tarabă de praz și murături la piață și nimeni nu cumpără de la tine nimic. Iei decizia să finanțezi o campanie de publicitate. La tv nu se uită nimeni, pe net nu stă nimeni... Așa ai auzit tu. Logic, îți rămâne radioul. Suni, ceri o ofertă și vine agentul să te împacheteze. 

1. Nu te lăsa împachetat. Cere audiențe. Cifre oficiale, auditate. Dacă vine cu statistici din burtă, refuză-l. Mai bine bei banii.

2. Întreabă cât costă producția unui spot audio. E un cost important, mai ales când ai un buget mic, sau când vrei să mai intervii pe mesaj, ulterior. Vezi dacă nu cumva poți să-l faci în altă parte, sau asigură-te că cei de la radio nu vor folosi elemente media cu copyright, că pe urmă oalele financiare se vor sparge în capul tău.  

3. Redu durata spotului cât poți. Agentul va încerca să-ți vândă un spot de 30 de secunde, că așa s-a împământenit obiceiul. Nu e cazul decât arareori. În 15 secunde ai timp să comunici esențialul și să rogi oamenii să intre pe site pentru detalii, că oricum nu stă nimeni la volan notând ce aude la radio. Sau, dacă ai mai multe lucruri de promovat, fă două spoturi, de 15 secunde fiecare.

4. Am folosit, la punctul 3, expresia "la volan". Da, mașina a rămas, pentru 99% dintre oameni, singurul loc în care mai ascultă radio. Din acest motiv, audiența la radio este mai mare dimineața decât ziua sau seara și mai mică în weekend decât în cursul săptămânii. Reține asta, te rog, orice ți-ar spune agentul de publicitate, pentru că interesul lui e să difuzeze publicitate în spațiile goale, nu în spațiile bune de emisie. 

5. Negociază prețul. Orice ai avea pe foaia aia, poți să tai 30% din prima. Din ce știu eu, la Ploiești prețurile de listă pot scădea și cu 60%. Sau, dacă agentul se ține tare, iar tu ai mărfuri/servicii cu valoare adăugată mare, încearcă să obții un barter. 

6. Nu semna pe perioade lungi de timp cu difuzări puține pe zi, așa ceva faci doar când ai un brand bine cunoscut, businessul merge și vrei doar să aduci aminte oamenilor că exiști. O campanie scurtă, cu multe difuzări, e ceva mai eficientă. Difuzări dimineața, da?

7. Nu lăsa campania asta radio să meargă singură. Fă back-up mesajului din spot și pe site, și pe rețelele de socializare. Evident, și în sediu.

8. Dacă ești genul toată ziua la tarabă, pune-ți vocea în spot, chiar dacă ești sâsâit, peltic sau fonfăit. Va conta foarte mult pentru mine, când vin să iau praz și murături, să să recunosc vocea, pentru că așa se crează spontan o legătură între noi, din care tu ai de câștigat.

9. Ia spotul ăla, atașează-i o poză-două și urcă-l pe net, ca fișier video. 

Bonus, sfatul nr 10: Renunță la campania radio. Clienții tăi sunt acum pe net, și e atât de ușor să-i identifici după vârstă, sex, locație, obiceiuri de consum. Sigur, ești liber să o faci o campanie radio, dar măcar fă-o după ce îți pui următoarele întrebări: 1. când am cumpărat eu ceva în urma unei reclame radio? 2. ce produse apăreau în reclamele radio auzite azi-dimineață? 3. concurenții mei au reclamă la radio?

publicitate

Read more...

Mesajul secret al lui Șervețel, mascota sinistră care-ți păcălește copiii să mănânce mezeluri

"... si să cânte ceva. Știți cum sunt copiii: sunt morți după cântecele cretine, se vor îndrăgosti de personaj, și estimăm un boost de vânzări considerabil...", a zis publicitarul clientului. Era după cinci zile de scremut creierii pe tema cum să vindem niște salam cu multă carne (un laitmotiv al anului 2016, despre care am mai scris aici), dar rămânând diferiți de concurență. Evident, la cât de multă stupiditate produce industria română de publicitate, ce credeți că putea să iasă? Așa s-a născut cea mai tâmpită și sinistră mascotă de produs din România. Îl cheamă Șervețel și este o cârpă care a prins viață. Arată înfricoșător, în roșu ăla sângeriu și cu silueta aia a la Frankeinstein.... Merge ca un zombie și mai și cântă ca un trepanat "câtă carne are el!" (salamul, adică). Și să vezi chestie: ori de câte ori aud aceste cuvinte, bag niște carne în frigiderul Caroli. Câtă carne are în el brandul, nu mai eu știu...

Pe de altă parte, pot să trec peste aspectul lui Șervețel. Peste culoarea venită parcă din Kill Bill. Trec și peste cântecul cretin. Nu pot să trec peste lipsa de etică a Caroli și a agenției de publicitate care a făcut conceptul și a executat campania. Pentru că publicitatea adresată direct copiiilor este interzisă, băieții ăștia au conceput un mesaj care să trezească atenția copiiilor, dar chipurile adresat adulților. Cam ca și cum m-ai opri pe mine pe stradă, când sunt cu nepoțica mea de trei ani, ca să-mi oferi un balon în formă de ponei roz. Sanchi, că e pentru mine....

Mizerabil. Ca de obicei, CNA și forurile de autoreglementare ale industriei publicității dorm pe ele. Norocul nostru e că acea cârpă a fost desenată cu curul mare și cu burtă, transmițând astfel, tuturor, că salamul îngrașă și produce celulită. 

Dincolo de suprealismul lui Șervețel, nu uitați esențialul: Nu dați salam copiiilor. Dacă salamul era bun pentru copii, vi-l recomanda pediatrul. 

dacă vrei să știi cine finanțează acest atac jegos, la imaginea unui brand respectabil, apasă aici

Read more...

Cum m-a făcut să zâmbesc Andi Vasluianu

Mi s-a ridicat părul pe ceafă văzându-l pe Andi Vasluianu, un băiat pe care-l consideram chiar mișto, povestind cât de ușor a luat credit pentru casă. Și cât de repede. Și cum se dă Unicredit bank peste cap să-i facă viața mai ușoară.

Și mă pregăteam să-l înjur, pentru că face endorsement pentru o bancă, adică pentru cea mai nocivă entitate pentru România. Frate, când ești Andi Vasluianu, poți promova orice, de la iPhone la Jack Daniels, cum pana mea ai ajuns să bați palma pentru o bancă?! Pentru Unicredit, ultima bancă din sistem care a trimis, in 2013, la BNR, simularea impactului pe care l-ar fi avut eliminarea de clauze din contractele de credit, motivând că nu aveau clauze abuzive în contracte, deşi aveau procese pe rol cu clienţi persoane fizice.

Cu Unicredit, frate?!

Dar la finalul spotului am zâmbit. Larg. Când Andi Vasluianu își spune replica finală și pleacă.

Pe un scuter!!!

Se vede treaba că ratele de la Unicredit l-au lăsat fără mașină....

#fuckbăncile 

P.S. - pentru tipul care a filmat: băbăiatule, cadrul e strâmb! L-am indreptat eu aici. Ia-ți ca reper un stâlp, o clădire când filmezi...

p u b l i c i t a t e

Read more...

Ce mai găsești în salamul Caroli, pe lângă 90% carne

Am un fix, apărut probabil o dată cu vârsta. Nu mai suport reclamele în care sunt folosiți copiii. Asta pentru că un copil poate face cu ușurință lista de cumpărături a părinților, iar aceștia, de bucurie că ăla micu' bagă în el cu poftă, o să îi facă hatârurile. De-aia, nu mi se pare cinstit să aud o voce de copil lăudând un produs nerecomandat copiilor.

Exemplul de azi: salamul Caroli cu 90% carne. În mijloc, în poza de mai jos.

caroli1

Recunosc, am văzut reclama abia azi. Și, defect cum sunt, m-am gândit imediat de ce nu l-au făcut cu 95% carne. Sau cu 99%, cum îl făcea tata. Al dracu' salam de casă nu se strica, deși n-avea în el nici aditivi, nici conservanți... Iar ăștia de la Caroli sunt sensei în salam pe lângă tata, care folosea doar mașina de tocat și afumătoarea. Păi la ce scule are Caroli, dacă și-ar bate capul ar putea face un salam cu 110% carne...

Și-atunci, de ce 90%? Și ce sunt celelalte zece procente?

Am luat întâi comunicatul de presă Caroli Foods: "isi extinde portofoliul in categoria salam cu trei noi sortimente, ce contin cu mai mult de 80% carne .... bla-bla... salam cu sunca EXTRA 90% carne .. extra calitate ... garantate ca atare ... consumatorii sunt grija noastra principala", quote by Ana Maria Bajan, director Marketing Caroli Foods Group.

Apoi am căutat specificațiile tehnice, dincolo de vrăjeala de PR. Și să vezi chestie: site-ul Caroli nu merge.

caroli3

Iar cache-ul site-ului - să vezi chestie ciudată, din nou - nu conține mai nimic. Probabil cineva s-a gândit și la un paranoic insistent ca mine, pentru că numărul de calorii din faimosul salam a fost postat ca imagine, nu ca text. Pretty smart...

caroli4

Am căutat alte surse. Pe pagina de Facebook a Caroli am găsit un răspuns al producătorului către un consumator curios de continutul salamului-frate, cu 80% carne. ".. restul de 20% din conținutul salamurilor extra Caroli este (constituie suna mai bine - n.m.) apă, sare, condimente, aditivii necesari pentru conservarea oricărui produs și membrana". Sună sănătos, nu?

caroli2

Ce era să fac? Spuneți voi, ce, ce, ce??? Normal, am tras un hanorac pe mine și m-am dus la Carrefour, de unde am cumpărat una bucată salam cu 90% carne. Nouăleișapteș'cinci am dat pe el. Am revenit acasă. Pozat. Citit. Tăiat. Gustat.

Gustul? Nu e rău. Sigur, e tot o sărăcie de salam, nu vreo chestie de închizi ochii și faci "mmmmm", cum faci când guști ceva bun. Dar cu pâine și muștar merge, ține de foame...

Arată ca în reclamă? Da și nu. Reclama sugerează că are doar carne și șuncă, iar prin el se văd puncte de grăsime standard, ca în orice salam. Nu săriți, știu că șunca e albă, dar în vizualele Caroli grăsimea aia albă aproape că nu se vede.

caroli6

Și-acum, secretul suprem. Citesc eticheta salamului:

caroli5

  • 62% carne de porc - Bun. Deci 28% e șuncă...
  • 28% pulpă de porc - Stai, bă, nițel.... Păi pulpa de porc nu e tot carne?? Și șunca, aia trecută pe etichetă, unde e??? 
  • apa - apă punea și tata
  • sare - sare punea și tata
  • agent de întărire (lactat de sodiu) - altfel spus, E325. E atat de bun incat copiii mici nu-l pot metaboliza, întrebați orice doctor. Dar e un produs igienic, se pune si in săpun...
  • proteină vegetală din soia - culturiștii fug de ea ca de dracu', cică te face ușor doamnă...
  • amidon din cartofi - se pune pentru că reține apa și nu se face fleașcă farfuria cu salam, când o scoți din frigider.
  • stabilizatori (difosfați, trifosfați) - Foaaaarte sănătoși. Numele lor de scenă sunt E450 și E451.
  • zaharuri (zahăr, lactoză) - foarte buni și ei. Bagă zahăr și lactoză în tine și te faci mare-mare-mareee.....
  • condimente - da, și tata punea condimente în salamul de casă. Piper și boia de ardei.
  • agent de îngroșare (caragenan) - Dacă ți-e greu să reții caragenan, încearcă E407. E tot dracul ăla. E toxic doar pentru rinichi și ficat și provoacă doar ulcer.
  • arome - tata nu punea arome. Că n-avea. Avea mama niște sticluțe cu esență de rom, dar cică nu merge cu salam....
  • potențiator de gust (monoglutamat de sodiu) - celebrul E621. Provoacă niște probleme neurologice, da' nu grave, n-o să ajungi ca Dan Șova, așa că e interzis la folosire doar în hrana copiilor mici.
  • aromă de fum - cum spuneam, tata nu punea arome. Dar afuma salamul, ca pe șuncă, nu dădea cu smacuri de-astea suspecte pe el, la vrăjeală...
  • antioxidant (eritorbat de sodiu) - zis și E316. E bun. E atât de bun, încât e interzis în mai multe țări.
  • conservant (nitrit de sodiu) - pe numele lui mic E520. E bun rău, faza e că în timpul digestiei se transformă în ceva cancerigen.
  • colorant (carmine) - hai, că pe ăsta îl știi. Serios, e colorantul ăla făcut din carapace de insecte. I se mai spune și E 120. Sănătos și ăsta la maxim....

Hai să recapitulăm, da? Faimosul salam Caroli cu Șuncă Caroli 90% carne conține E325, E450, E451, E407, E621, E316, E520, E 120. Și n-are șuncă, băi! Geniali băieții ăștia de la Caroli, au reușit să facă salamul cu șuncă fără șuncă...(Domnul/doamna PR la Caroli, vă rog să mă lămuriți cu chestia asta, dacă se poate)...

DISCLAIMER  - Nu-s nutriționist, doar profit de faptul că știu să citesc. Caroli nu e cel mai prost producător de mezeluri, dar mă disperă că în spoturile lor se induce ideea că mezelurile sunt recomandate copiilor. Rețetele Caroli sunt legale (folosirea tuturor E-urilor de mai sus este permisă în România). Sigur, sănătatea ta e treaba ta, poți mânca și căcat dacă vrei, dar e mai bine să o faci singur, nu da copilului nici un fel de mezeluri din comerț dacă ții la sănătatea lui. Și uită-te pe etichetă când cumperi ceva de mâncare. Nu te lua doar după spoturile publicitare. Doar tâmpiții o fac. 

p u b l i c i t a t e

UPDATE - Mi-a scris Caroli. Care-i faza cu șunca?

Read more...
Subscribe to this RSS feed
© 2017 Bogdan Stoica