twerk training
Am asistat cu emotie la un antrenament al lotului national de cadeti la Twerk, viitor lot national de Boli Venerice. A fost o placere, pana m-au luat la pietre.
Ce sa zic? Temperament latin...
Am asistat cu emotie la un antrenament al lotului national de cadeti la Twerk, viitor lot national de Boli Venerice. A fost o placere, pana m-au luat la pietre.
Ce sa zic? Temperament latin...
“Ia, mă, două portocale. De-astea n-ai mâncat. Sau dă-i-le lu’ fii-ta, dacă n-ai chef”. Şi mi-a dat trei. Le-am luat, sa scap de nebun, desi eu mănânc portocale cam de două ori pe an. El, însă...
Prietenul meu a reuşit în viaţă. Pe bune. Adică, el nu-şi ia portocale de la Cora. Lui i le aduce cineva, special, din Grecia. Sunt portocale bio, nu de-astea obişnuite, cu uraniu. Orice-si cumpara, îmi tot dă să “experimentez”. Am mancat, de voie de nevoie, si masline de-alea mari bio, si branza greceasca “de la mama ei”. Pana si ulei de masline presat la rece “in curte, ba, la grec in curte” m-a pus sa gust.
Şi azi, când am dus-o pe M la şcoală, am scos portocalele. În maşină, am rugat-o pe ea să desfacă una şi să-mi dea o felie. Era genială! Gustul ăla perfect, de fresh făcut acum cinci minute, iar zeamă în ea – de cinci ori mai multă decât într-o portocală obişnuită. Entuziasmat, o îndem să guste. Încă nu-i spusesem că portocalele erau atent selectionate si ca fusesera transportate in România si cu magarul, si cu avionul.
Asteptam alta reactie cand am auzit „ce acra e”. Ceea ce era adevarat. Papilele mele detectasera gustul incredibil PESTE acreala suportabila, pe cand un copil reactioneaza frust la acru/amar/picant.
Noroc ca, in general, ma abtin de la critici cand sunt cu M. Pentru ca tentatia a fost sa-i zic „astea-s portocale cu P mare, mai bune decat ce cumparam noi de obicei, ar trebui sa apreciezi, blabla...”
Si-am rememorat rapid cum sarbatoream portocala, banana, cutia cu felii de ananas, ciocolata chinezeasca in forma de lingou, pepsi-ul si pufuletii cu ciocolata. Cum mancam bananele verzi si portocalele oricat ar fi fost de acre. Cat de bucurosi eram de deserturile astea, tocmai pentru erau atat de rare. Si, o secunda, recunosc, mi s-a parut ca avem o generatie de copii nerecunoscatori pentru vremurile minunate pe care le traiesc.
De fapt, modul asta de a gandi e o prostie. Noi eram niste copii inutil-recunoscatori pentru ca venea „importul” de doua ori pe an, la alimentara aia saraca, din cartier. Si in loc sa ne revoltam ca n-aveam dreptul la fructe exotice tot timpul, noi eram cumva mandri de sistemul care ne asigura doua portocale pe an. Dovada? Recitam cu talent poeziile cu partidul la serbare, mandria aia ca purtam camasile albe de pionieri... Eram prosti de bubuiam.
Plescaind filozofic din portocala (frate, chiar e acra!) ramasa in masina dupa ce M a coborat in fata scolii, ma gandeam ca este foarte bine ca avem copii care nu ne sunt recunoscatori prosteste ca ii crestem cum putem noi mai bine, pentru ca este datoria noastra s-o facem. E bine si ca pun mereu, la indoiala, ceea ce noi le spunem ca e spre binele lor, pentru ca asta e un semn ca gandesc cu propriile lor creiere. Noi suntem generatia aia care intoarce capul pe strada in directia opusa, cand vedem pe cineva agresat. Noi, nu ei, suntem aia care acceptam sa votam pe un kil de ulei si ne miram ca se surpa orasele sub noi. Noi suntem aia care cumparam alimente fara sa citim etichetele, si apoi ne miram ca ne imbolnavesc. Sincer, chiar nu vad cu ce le suntem superiori copiilor nostri.
In alta ordine de idei, abia astept sa ma vad iar cu prietenul meu, si sa-i duc niste portocale de la Lidl. Sa vada si el ce bune sunt asa, coapte accelerat, cu chimicale, nu ca porcariile alea bio si acre...
text aparut pe www.catchy.ro
Intr-o perioada a carierei mele de jurnalist, m-am confruntat cu un primar care se comporta ca un dobitoc ori de cate ori venea vorba despre siguranta copiilor. La inceput am crezut ca problemele ridicate de mine erau tratate asa pentru ca deranjam anumite businessuri cu termopane, garduri, locuri de joaca, sisteme de paza, catering. A trecut ceva timp pana cand mi-am dat seama de ce primarul ala reactiona asa: dobitocul n-avea copii. El nu pricepea de ce mi se parea mai importanta o centrala termica noua decat vopseaua de pe gardul gradinitei, sau de ce sustineam ca laptele si cornul nu pot fi inlocuite cu branza topita plina de chimicale.
Sincer, nici eu nu credeam ca o sa devin un membru in secta Martorii Copilului, pana cand nu s-a nascut fiica mea. Nu reuseam sa vad, pana atunci, diferentele colosale intre oamenii de peste 30 de ani care sunt parinti si ceilalti. Asupra mea, cel putin, fiica mea a avut un efect incredibil. Am devenit mai bun, mai eficient in munca, mai atent la comunitatea de dincolo de gard. Am inceput sa ma port cu copiii altora de parca erau ai mei si cu alti parinti de parca imi erau prieteni de-o viata. Si-am ajuns sa cred sincer ca oamenii care au copii sunt niste oameni mai buni decat ceilalti.
N-o sa va tin teoria parintelui, sunt convins ca multi dintre voi o stiti déjà. Teoria neparintelui de care depind copiii nostri merita, insa, dezbatuta.
Calin Popescu Tariceanu, Dan Diaconescu, Elena Udrea, Klaus Johannis, Monica Macovei, Teodor Melescanu, Victor Ponta. Astia sunt candidatii. Si, deocamdata, nu-i intreaba nimeni nimic despre familie, despre copii, de parca aceste aspecte ale candidatilor nu conteaza. Conteaza, frate! Conteaza enorm!
Calin Popescu Tariceanu este casatorit si are trei baieti. Dan Diaconescu este casatorit si are o fiica. Monica Macovei este divortata si are un fiu. Teodor Melescanu este vaduv si are o fiica. Victor Ponta este casatorit si are doi copii. Sa-i lasam deoparte, deocamdata. Elena Udrea si Klaus Johannis sunt singurii candidati la presedintie care nu au copii. Nici ai lor, nici de adoptie. Si asta spune tot. Pot intelege unele “defectiuni” fizice, care te impiedica sa procreezi. Dar in orice tara normala din lume, oamenii prosperi si cu adevarat interesati de binele public se indreapta asupra celor mai nefericiti dintre cetateni: copiii fara parinti. Iar daca esti si politician, adoptia este un element-cheie in profilul tau public.
Politicienii nostri insa nu se uita insa spre lumea civilizata. Sunt zeci, poate sute de inalti oficiali romani care nu au copii. Sincer, nu stiu cum le-a iesit. Cum isi duc viata spre final, fara niste picioare mici lipaind prin casa. Fara niste maini mici pe obraz, din cand in cand. Fara sa auda un ras necontrolat, ca un ton de apel funny. Cat de distrusi sunt oamenii astia pe dinauntru, daca au crezut ca un copil le va frana cariera, le va consuma resursele, le va distruge somnul si le va cheltui banii?
Din perspectiva mea de parinte, singurul lucru care ii impinge in viata pe Elena Udrea si Klaus Johannis este dorinta de a aduna, nu de a imparti. Astia doi vor sa fie iubiti, nu sa iubeasca. Sunt cel mai prost model de egoisti posibili. Si n-ai cum sa sa fii un lider bun si sa-ti duci oamenii spre prosperitate, daca nu-ti pasa de cel mai important lucru pentru oamenii tai: copiii.
NOTA – M-am uitat pe net, sa vad motivele pentru care astia doi nu au copii.
Ce n-a fost, ma? Te-ai ocupat de adoptii! Cum se intampla, de fiecare data cand vedeai un copil adoptabil: “Ce sa facem nevasta, il tinem pentru noi sau mai facem niste bani?"
Mda. Declaratia e facuta in 2011. Sa inteleg ca e o sarcina dificila, prelungita?
text aparut pe www.psnews.ro.
Azi am citit ca, de cateva zile, o banca din Romania nu-ti mai da nici un leu dobanda daca tii banii la ei si ai atins o anumita suma in cont. In ultimii 25 de ani, asa ceva nu s-a intamplat niciodata. M-am uitat pe net, sa vad daca exista vreo justificare, vreun motiv, vreo prezentare a logicii de la baza deciziei. Nu exista. Pur si simplu, aceasta banca a decis ca daca tot ai o suma mare de bani in cont, nu mai are rost mai sa-ti dea ei niste maruntis.
Ziarul Financiar a scos, tot azi, din arhiva, declaratia unui bancher din octombrie, care spunea ca cei cu credite in franci elvetieni n-ar trebui sa se agite, pentru ca nu poate fi mai rau de atat. E, uite ca s-a putut: francul elvetian a luat-o iar la vale, distrugand pur si simplu sperantele creditorilor ca-si vor mai putea permite rata, vreodata. Iar bancherul ala e bine mersi: semneaza hartii, lumea il trateaza ca pe un om important, se tine cont de parerile lui actuale….
Si astea-s doar stirile de azi. De cativa ani, tot citesc ca bancile iti pot vinde creditul, unei firme de recuperari creante, care te poate da afara din casa, si e legal. Ca bancile maresc tot timpul comisioanele, fara o justificare, si nici o autoritate nu se sesizeaza. Tot vad, de asemenea, spoturi comerciale la produse bancare care inseala prin omisiune sau prin difuzarea informatiilor vitale undeva cate o secunda, in subsolul ecranului, iar CNA nu emite nici macar o parere, dar o somatie.
Pe scurt, in Romania, bancile fac ce vor. In loc sa sustina economia prin creditare, bancile supravegheaza Romania asa cum pisica supravegheaza un soarece pe care inca nu l-a mancat: cum mai misca un pic, cum ii mai musca un pic. Ii place ca e viu, dar sub control atent.
Trebuie sa precizez ca nu sper sa vad mesaje anti-banci la vreun politician din Parlament. Cred sincer ca in ziua in care se duc la Parlament prima oara, si primesc legitimatiile, cardurile de acces in parcare, cineva important le spune acestor baieti: “De maine sa nu mai veniti cu costumele astea penibile, iesirea de incendiu e acolo, nu va luati de gagica aia ca e cu un tip de la servicii si nu cumva sa va luati de banci, ca jar mancati! Hai, valea!”
Dar sper, intr-un mod idiot de naiv, sa aud un mesaj critic la adresa mediului bancar macar de la vreun politician fara anvergura. De la vreun grup d-asta, din societatea civila. De la vreun tip care vrea sa devina celebru. N-am facut sondaje, dar cred ca cel putin 8 din 10 romani au perceptia ca bancile nu actioneaza corect in Romania. Cel putin in cercul meu de prieteni, asta e perceptia. Si nimeni nu se uita spre acest esantion demografic urias, care poate deveni o armata electorala de neinvins.
Numai despre banci, asigurari si preturi din supermarket as vorbi, daca as fi politician, asa cum Vadim Tudor a vorbit zeci de ani doar despre unguri. Marea diferenta intre mine si Vadim ar fi, dincolo de faptul ca sunt sanatos la cap, ca eu n-ar trebui sa mint sau sa exagerez: ar fi suficient sa pun in valoare unele din stirile difuzate zilnic, in Romania.
Si ar fi suficient. PSD, cel mai mare partid din Romania, are in camara, in functie de lideri, intre 3 si 6 milioane de voturi. Cu un discurs anti-banci, aduni 10 milioane de voturi. Si, spre deosebire de ale PSD-ului, astea nu miros a cacat.
text aparut si pe www.psnews.ro
Alex Galmeanu l-a scris. Foarte bun, il recomand tuturor.
Mi-a placut la nebunie corul trepanatilor, care au inteles din editorialul anterior ca eu cred ca orice om care a facut un copil este mai bun decat orice om care n-a facut/nascut/adoptat un copil. Ei, bine nu sunt atat de cretin.
M-am luat de Udrea si de Johannis pentru ca, desi au avut toata puterea si influenta posibila, n-au adoptat un copil, doi, trei (observati cat sunt de generos si cat las de la mine, plecand de la premisa ca n-au putut sa-l faca, fiziologic vorbind). Dar sa-l adopte, de ce n-au putut? Ce, n-au trecut ancheta sociala?! Vreo casierita din Carrefour a facut presiuni si le-a suflat copilul de sub nas? Ce naiba, ei erau legea, puteau sa adopte cate zece fiecare. Astia doi nu doresc copii, ce nu va e clar?
In acelasi sens, n-am spus nici ca acest criteriu – posesia/lipsa copiilor – este cel care ma va face sa aleg un candidat. Am spus ca asa ii elimim pe unii, din lista. Si am vorbit mereu la persoana intai. Asa cum unii nu voteaza pesedisti, sau liberali, eu nu votez neparinti. Nu vrea zambila mea, intelegeti?
Acum o s-o luati razna din nou, ca nu votez un presedinte ne-ortodox… O sa lasati comentarii in care o sa spuneti ca-s un vandut al pesedistilor; ca-s omul bisericii. Sau, din nou, ca sunt prost.
Si-o sa gresiti din nou.
In opinia mea, Biserica Ortodoxa Romana este cel mai mare rau potential al Romaniei. Si daca vom avea un presedinte de alta religie decat cea ortodoxa, orice incercare de a frana expansiunea Bisericii in economie, politica, finante, imobiliare, invatamant, va fi taxata ca venind din partea unui “necrestin”.
Mie personal mi se pare vital ca in urmatorii patru-cinci ani sa se ia cateva masuri care sa reglementeze activitatea bisericii:
- Scoaterea religiei din scoli, pentru ca nu e normal sa-i bagi religie in cap unui copil, daca parintii vor sa-l lase sa aleaga singur mai tarziu carui Dumnezeu o sa i se inchine.
- Control fiscal asupra activitatilor economice ale bisericii, pentru ca nu e normal ca Fiscul sa nu dea o amenda sutelor de firme ale bisericilor, controlate doar de preotii-contabili ai BOR.
- Impozitarea veniturilor bisericii, pentru ca nu e normal ca Biserica sa nu plateasca impozite, in timp ce fiecare amarat o face.
- Oprirea retrocedarilor istorice de terenuri agricole catre Biserica, pentru ca nu e normal sa dai zeci de mii de hectare in baza unor inscriptii scrise pe piei de miel, acum 3-500 de ani, cand boierii care jefuiau taranii, prin forta, de terenuri, pe care le faceau cadou bisericii.
- Decaderea din drepturile preotesti ale acelor clerici care fac infractiuni rutiere sau economice, pentru ca nu e normal, frate, sa omori un om cu masina si pe urma sa te duci sa predici despre bunatate in biserica!
Corneliu Vadim Tudor si William Branza sunt evanghelisti. Klaus Iohannis este luteran. Zsolt Szilagyi, Hunor Kelemen si Monica Macovei sunt greco-catolici. Calin Popescu Tariceanu este romano-catolic. Pun pariu ca habar n-aveati ce religie au astia, pentru ca v-ati obisnuit sa va alegeti liderii pe considerente emotionale. Va luati doar dupa ce vedeti la tv, nu faceti o minima documentare pe tema candidatilor.
Eu sunt doar practic. Ce sanse sunt sa scoatem manualele de religie din scoli, cu un presedinte care nu face parte din religia promovata in acele manuale? Ce sanse avem sa se dea verde procurorilor in arestarea preotilor-spagari, cu un presedinte care se inchina la altceva decat au infractorii astia desenat pe haine?
Va spun eu: nici una. Riscam chiar, intr-o situatie de tipul asta, ca Biserica sa-I starneasca pe oameni impotriva statului. “Opriti paganul fara Dumnezeu care vrea sa distruga Biserica!”. N-ar fi prima oara, in istorie. Si cum candidatii de mai sus stiu exact ca nu se pot pune cu Biserica Ortodoxa Romana, va asigur ca n-o s-o faca. Iar BOR va deveni si mai puternica decat este….
Stiu, n-avem nici o garantie ca ortodocsii de Ponta, Udrea sau Melescanu vor da in cap Bisericii pana ajunge la dimensiunile normale, de entitate neutra. Dar tot avem o sansa, pe care candidatii ne-ortodocsi n-o vor avea niciodata. Avem sansa sa incepem noi, astia multi, o miscare, pe care presedintele, oricine ar fi el, sa n-o poata bloca.
Destul de fun, nu?
Incarci o poza si scrii mesajul. Simplu, nu?
Iti scrii venitul anual si vezi cum stai cu bogatia.
Urmaresc alegerile din Marea Britanie. Dezbaterea se face exclusive pe teme economice si sociale, nimeni nu vorbeste despre ciordeli sau amante. Vor castiga baietii de dreapta pentru ca au demonstrat ca guverneaza bine, desi cei de stanga sustin ca Anglia nu e fericita. Baietii aia se bat in idei si programe cu efecte reale in strada, nu pe nuante comunistoide sau securistice.
La noi, insa…
Am vazut-o pe Alina Gorghiu de-a dreptul bucuroasa ca sistemul cardurilor de sanatate da erori. L-am vazut pe Basescu vituperand impotriva celor ce vor sa schimbe procedurile judiciare. Ponta si ai lui le raspund cu prostii la fel de mari. Am ajuns sa ma tem foarte tare de ziua in care televiziunile vor oferi nu doar stimuli pentru vaz si auz, ci si mirosuri, pentru ca sunt convins ca din gurile politicienilor din studiourile televiziunilor de stiri va veni un miros de rahat ce n-am pomenit .
La noi, toti injura. Nimeni nu ofera solutii. Nimeni nu munceste. Iar noi stam si ne uitam ca niste imbecili la acesti imbecili foarte mari care ne conduc sau vor sa ne conduca.
Unii se uita pe indicatori macro, altii pe dobanzi sau pe cifrele din supermarketuri si trag concluzii optimiste. In realitate, economia Romaniei este praf si pulbere. Uitati-va la cei din bloc, sau de pe strada unde locuiti. Ati mai vazut vreo masina noua? Aveti pe cineva in anturaj care o duce mai bine decat acum doi ani? Eu nu. Am prieteni cu firme care in ultimul an au ajuns de la “mai am cativa clienti” la “nu mai am clienti”. Am amici care pot sa presteze diverse servicii , extreme de utile, si pe care nu-I mai solicita nimeni. Am amici care si-au pierdut, déjà, joburile. Uitati-va si la numarul de reclame de pe acest site: nu mai exista nimic, in afara anunturilor Google, vandute cu trei la zece bani.
Romania e intr-o criza economica profunda. E ca o vaca pe care cineva o mulge desi n-a mai mancat nimic in ultimile zile si altcineva a inceput deja s-o taie, s-o faca fripturi.
Adaugati si ANAF-ul, care actioneaza ca un trimmer de iarba, nelasand pe nimeni sa mai creasca. Adaugati criza profunda din educatie, care genereaza anual zeci de mii de incompetenti cu diploma. Adaugati plecarea personalului medical din strainatate, care seamana mai mult cu evacuarea unei cladiri in flacari decat cu o migratie profesionala normala.
Ministerele, Consiliile Judetene si Primariile stau cu fundul pe bani. De frica, din prostie, nu stiu. Cert este ca, de-a lungul si de-a latul tarii, executiile bugetare pe primul trimestru arata ca s-au cheltuit cu 30%, 50% sau chiar 80% mai putin decat previzionasera cand s-au facut bugetele. Nu va ganditi ca oamenii fac economii si ca au renuntat la preturile umflate de frica DNA. Nu. Au oprit, pur si simplu, investitiile in infrastructura. “Daca nu pot fura din bani, de ce sa-i cheltui?”, suna logica cinica a hotilor cu functii din administratie, pe toata linia, de la Dragnea in jos.
Nu se construieste nimic. Nu se transporta nimic. Nu exista strategii economice viabile pentru nici un sector economic. Nu exista investitori straini. Afacerile mici se inchid, joburile dispar, oamenii isi pierd speranta. Romania mai exista doar ca o carcasa de carne, atarnata in carligele unui abator si inca apare in acte doar pentru ca se mai pot taia felii din ea. Nu mai da lapte, nu mai creste vreun pui.
Dati drumul la bani, imbecililor. Nu-i mai spargeti pe laptopuri, telefoane si mobilier, ci pe constructii care sa viabilizeze zone in care se poate investi. Inventariati rapid ce terenuri n-ati furat inca si vindeti-le catre straini care vor sa construiasca ceva. Creati oportunitati de joburi in piata libera, nu sinecuri pentru amante, prin institutiile pe care le conduceti. Si poate ca mai avem o sansa. Poporul asta cretin, care va haleste minciunile de 25 de ani, este dispus sa mai sacrifice o generatie, muncind pe nimic pentru a asigura existenta generatiei viitoare. Altfel, s-ar putea sa va sacrifice pe voi, unde “voi” reprezinta orice politician din Romania.
text aparut pe www.psnews.ro
Nu-s nici fan al scrierilor ei, nu ma uit la tv cand apare ca o floricica, si nici n-as vrea sa-i fac copii. Mihaela Radulescu nu este genul meu. Nu este nici vreo oropsita a vietii, nici vreun model de urmat, nici in situatia in care creste, in fiecare zi, ca Simona Halep, si trebuie aparata de detractorii care i-ar putea frange destinul.
Dar ce i se intampla este nedrept, de la un capat la altul.
Mihaela a scris ce crede pe propriul blog. Nu pe site-ul LGBT Romania, nu pe vreun forum. In spatiul ei, dedicate opiniilor ei. E al ei, proprietate personala. Ce-ar trebui sa faca, cand mai vrea sa scrie ceva? Sa taxeze accesul pe site, ca sa nu se mai scrie dupa aia ca s-a exprimat public? Vreunul din criticii Mihaelei Radulescu poate face diferenta intre o opinie personala, scrisa intr-un spatiu privat, si un mesaj public? Sunt atatea carti, filme, cantece la radio care contin mesaje anti-gay, de ce nici una din astea nu provoaca reactii similare?
Am citit de doua ori textul ala. Nu vad absolut nimic ofensator la adresa comunitatii gay. I-a catalogat pe homosexuali ca fiind “anormali” doar de pe pozitia ei de “normala”. Nu s-a dat doctor, mistic, sexolog, sociolog sau mai stiu eu ce. Sunt sigur ca daca ai pune un gay sa scrie ceva despre hetero ar folosi si el cuvantul “anormal”. E un simplu cuvant, fara conotatii. Am voie sa-l cataloghez ca “anormal” si pe Papa de la Roma, daca vreau.
Ma sperie de-a dreptul acest dublu standard al libertatii de opinie. X poate avea o opinie doar daca Y, lider formal al unei grupari, nu este deranjat de ea. Altfel, a pus-o. Toleranta la diversitate, atat de clamata de minoritati, nu este luata in calcul cand vine vorba de diversitatea de opinii. Nu mai acceptam ca avem pareri diferite, simtim nevoia sa ne strangem de gat pentru asta.
Ma sperie si ca nici un lider autentic de opinie nu sesizeaza ca tot mai multe grupari, organizate pe criterii etnice, sexuale sau culturale, se legitimeaza public exclusiv prin mesaje in care se vaita ca sunt prigonite, nedreptatite si si hartuite permanent. Cumva, au ajuns sa semene cu partidele: lanseaza mesaje populare si incitante ca sa nu se vada lipsa de activitate concreta, in folosul gruparii.
Sunt de-a dreptul dezamagit de ce a urmat scrierii Mihaelei Radulescu. Cititi cat de tendentioase sunt intrebarile celor de la Hotnews.ro, din interviul pe care i l-au cerut vedetei. Cititi si comunicatul dat de Accept Romania. Absolut jenant prin ostilitatea care razbate dintre randuri.
Inchei imaginandu-mi cum ar fi fost ca mesajul Mihaelei Radulescu sa fi fost nu criticat cu ura, ci ironizat cu talent. Cum ar fi fost sa vedem niste gay explicand la tv ca n-ar trebui sa ne luam dupa o fosta diva, care face ce face doar pentru a atrage atentia asupra ei, si ca exista suficienti barbati cu picioare mai misto decat ale ei. Am fi ras toti, Mihaela Radulescu ar fi aratat ca o caraghioasa frustrata, iar gay-ii ar fi parut cool. Si stiti de ce? Pentru ca in toata explozia asta de injuraturi si de pareri pro-contra, s-a uitat un detaliu:
De ce ar conta parerea Mihaelei Radulescu? Ce fel de autoritate este Mihaela Radulescu, de trebuie urmarita, citita, evaluata? La ce se pricepe, exact, Mihaela Radulescu? Pe cine reprezinta ea, de fapt?
Nu conteaza. Nu este. La nimic. Pe nimeni. Exact astea sunt motivele pentru care trebuie lasata in pace sa scrie ce vrea. Fiti toleranti la diversitate, da?
tex aparut pe www.psnews.ro