A fost nevoie de criza asta să mă lase fără clienți pe joburi foto ca să-mi dau seama că există o piață a fotografiei pe care n-am atacat-o niciodată și încă una în care m-am mișcat sporadic. Și a fost destul de aiurea să recunosc că  străbunicii aveau dreptate când au spus "Nevoia te învață". Așa e. Gândiți-va că Israelul are suprafața de teren agricol cât județul Constanța dar reușeste, prin tehnologie și eficiență, să hrănească opt milioane de oameni. Ar fi ajuns la performanța asta dacă aveau terenuri agricole cat Egiptul? Mă îndoiesc. Și cu asta ajung la titlu, și la afacerile care vor genera, în perioada asta de restriște, bani frumoși pentru antreprenori.

1. Firmele de pază. Sistemele pasive de pază și securitate (camere video, smart locking, senzori), nu mai sunt de ajuns, când închizi o fabrică sau un mall de două hectare. Îți trebuie oameni la pază, care să intervină când niște unii vor dori să dea o tură prin clădirile tale. 

2. Casele cu curte. Eu stau la bloc, va asigur că procedurile de biosecuritate sunt un coșmar, înainte nu-mi păsa că în lift miroase a parfum. Acum mă gândesc dacă nu cumva prin moleculele alea care plutesc prin aer nu se ascunde și un nenorocit de coronavirus. La casă, safety-ul e mult mai ușor de realizat. 

3. Sisteme de creștere a autonomiei casnice. Panouri solare. Pompe de căldură. Sisteme de ventilare inteligentă. Stații de compost. Solare. Sisteme inteligent de irigat. Tot ce te poate ajuta să cheltuiești mai puțîn sau să depinzi mai puțin de exterior. 

4. Miniproductia de legume/fructe. Cei 500 de metri pătrați de curte pot fi transformați cu costuri relativ reduse în grădină de legume, solar, plantație, livadă, etc. Iar clienții vor veni singuri. Vecinii, rudele, prietenii, toți vor fi fericiți să evite expunerea la sistemele de recirculare a aerului dintr-un supermarket.

5. Cateringul. Nu ca acum, a-la-carte, ci cateringul de aprovizionare. Cinci litri de ciorbă. Patru kile de tocană. Douazeci de șnițele. Abonamente de x kile de mâncare săptămânal, cu tot cu fructe, pâine, băuturi. Eu, de exemplu, când comand mâncare, asta caut. Ca să nu comand zilnic. 

6. Cărți pe tema do-it-yourself. De exemplu, eu vând mai bine, zilele astea, cărțile Străbunicii legate de stomatologie și de cooking. Motivul? În cartea despre istoria stomatologiei sunt vreo 20 de rețete de pastă de dinți care se pot face cu ingrediente destul de ușor de găsit. În cea de rețete de desert abundă combinațiile culinare cu ingrediente comune, ușor de găsit, că acum o sută de ani nu aveai la orice colț de stradă o sursă de lime sau de avocado.

7. Comerțul cu aur. Probabil nu vă uitați la prețul aurului, dar tot crește. Crește mai mult când e război, instabilitate politică sau când există riscuri de sănătate, iar aceste zile întrunesc toate cele trei condiții. Acum un an se vindea cu 190 de lei gramul. Acum e 230 de lei. Și o să mai crească, pun pariu, la ce orizont economic se arată. 

8. Cursuri online. Oamenii vor să investească în continuare în educația copilului, vor să învețe să facă singuri diverse lucruri, vor să se pregătească pentru un job. Să înveți de-acasă va fi alegerea perfectă atunci când strada este o amenințare. 

9. Importul de produse medicale și conexe. România are infrastructura medicală la pământ. Dacă ar fi să luăm lucrurile în serios, ar trebui să facem schimbări majore: mai multe dispensare ca să luăm din presiunea pusă pe spitale, dotări de top in spitale. Nu le avem în țară, deci cineva trebuie să le aducă. 

10. Comerțul cu artă. Nu sunt mulți clienți, dar nu lipsesc. Când ai două milioane de lei la bancă și vezi că din cauza cursului ai rămas cu 1,7, începi să te gândești la alte variante de investiții. Să cumperi lucruri care-și mențin valoarea indiferent de contextul social sau economic. Iar arta asta face: conservă și chiar crește valoarea banilor. Acum doi ani am cumpărat și făcut cadou, unor persoane dragi, două tablouri, ale unui pictor contemporan, cam cu o mie de euro bucata. Acum fiecare din ele valorează între 1200-1.400 de euro, pentru că a crescut cota acelui pictor. Și dacă valoarea le-ar fi rămas la o mie de euro era ok, pentru că în ultimii doi ani, euro a luat-o razna. 

O firmă mișto de pază, care poate securiza si un stadion, găsiți AICI. Singura bijuterie pe care o stiu este aici. Un magazin online de artă cu o ofertă bogată găsiți AICI. Cărtile mele cu rețete vechi sunt AICI.

În perioada asta, la cererea mai multor cititori/clienți, am demarat un serviciu de consultanță de marketing pe timp de criză: sesiuni de videocall (whatsapp) sau (fb messenger), unu la unu, pe durata a 90 de minute. Înscrieri la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Mi-am analizat vechile rutine, cele la care am renunțat. Și am constatat că lunar cheltuiam între 150 și 600 de lei pe cafea (între 5 și 20 de lei pe zi, în funcție de cât de aglomerată era ziua și cu câte persoane mă întâlneam). Știți cât am cheltuit săptămâna asta pe cafea? 12 lei. Mi-am luat o pungă, duminică, beau doar acasă și mai mult decât probabil o să-mi ajungă până duminică. 

În orașul meu sunt 200.000 de oameni, din care 20.000 activi ca mine, așa că estimez că toate cafenelele și localurile care servesc cafea, din Ploiești, vor avea, luna asta, încasări mai mici cu 3-12 milioane de lei. Adică între 700.000 și 2,4 milioane de euro. Adică niște sume serioase, nu vrăjeli. E ca în filmul ăla, cu călătorii în trecut care ating aripa unui fluture și asta declanșează un cu totul alt viitor. 

Ce pot face cafenelele, barurile, localurile, in situatia asta? Păi, se pot reinventa. Pot pune ecrane de sticlă pe mese, că în Hong Kong. Pot face marketing pe tema "paharele sunt sterile, ajung direct de pe linia de fabricație în folie de plastic și apoi la tine", sau "virușii nu rezistă la temperatura de fierbere a cafelei". Mai pot face livrări. Nu doar de cafea de băut, ci și de cafea boabe și cafea măcinată. Promoții. Fidelizare. Networking. CSR.

Cine n-o să facă ceva de genul ăsta ar trebui să închidă de azi, dar nu se poate. Nu poți concedia când vrea pula ta un angajat, omul are drepturi, prevăzute de Codul Muncii. Dar, în mare, astea sunt opțiunile: "investesc și continui" sau "mă conserv și rezist". E o decizie urgentă ca naiba.

Zilele astea o să pregătesc un curs online de marketing pe timp de criză. Pentru antreprenorii care nu știu încotro s-o apuce. Cine e interesat poate să-mi scrie pe Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Să ne auzim cu bine. 

*******

cărțile mele,

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop

Când a venit criza imobiliară, în 2008/2009, majoritatea firmelor de construcții au căzut direct în cap. A durat doi ani până când s-au ieftinit materialele de construcții, și alți doi până când a revenit cererea la cotele anterioare crizei. Sectorul construcțiilor nu a murit, însă. S-a reinventat. Firmele foarte mari s-au orientat spre sectorul de stat: ministere, primarii. Firmele mici au dezvoltat activități noi, pe care până atunci le dădeau terților. Cei care puneau gresie/faianță s-au apucat și de geamuri și centrale, cei care puneau rigips au început să facă și mobilă, etc. S-au găsit soluții, iar când criza s-a terminat, erau mai puține firme pe piață, dar mai puternice. 

Așa o să fie și acum. O să fie un moment de criză mai lung, probabil, de 1-12 luni, dar se va putea trăi și pe perioada asta dacă antreprenorii se adaptează.

De exemplu, în acest moment, nici o firma de construcții nu oferă produsul "camera de carantină". Poți amenaja așa ceva și într-un apartament cu două camere, folosind materiale încă ieftine. Și cel puțin 1% din proprietarii de locuințe din România își permit așa ceva. Or, 1% înseamnă o piață potențială de 100.000 de clienți. 

Noul coronavirus se comportă diferit pe diverse suprafețe. Trăiește mult pe oțel, crom, gresie, faianță, dar pe lemn se duce dracului destul de repede, că interacționează chimic cu acesta. Unele suprafețe se dezinfectează foarte ușor, altele greu, din cauza porozitatii, iar diferența asta schimbă considerabil consumul de dezinfectanți. Merită să ai pardoseli/mobilier din materiale care se dezinfectează ușor și care nu sunt gazde primitoare pentru virus? Sigur că merită. Sunt oameni care își permit, în perioada asta, modificări interioare ale locuinței? Clar, da. Probabil tot o sută de mii.

Sunt zeci de firme care zilele astea pot câștiga sume fabuloase. Producătorii de alimente s-au trezit cu cererile cu 80% mai mari, ca de Crăciun. Ar cheltui antreprenorii din acest domeniu bani pentru izolarea posturilor de lucru, filtre sanitare la intrare, noi circuite de încărcare/descărcare produse și degajare deșeuri, astfel incat businessul sa mearga cat mai mult timp fara sa-si piarda angajatii? Clar. Vorbim, din nou, de câteva sute de mii de potențiali clienți.

Iar exemplele pot continuă. Așadar, dacă ai o firmă de construcții, nu dispera. Ia acest reset al pieței ca pe primul tău antrenament de box: prima oară iei una în nas, să vezi cum e, după care vei fi învățat să lovești, să te aperi și să reziști. 

În perioada asta, la cererea mai multor cititori/clienți, am demarat un serviciu de consultanță de marketing pe timp de criză. Am deja primii antreprenori înscriși la sesiuni de videocall (whatsapp) sau (fb messenger), unu la unu, pe durata a 90 de minute. Înscrieri la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.