cainele care obosise sa spere

Parca obosise sa se roage sa fie cumparat. Privea in gol, cu cea mai fara de speranta moaca pe care o poate avea un pui de caine. Era de vanzare. Cand am trecut prima oara, costa 50 de lei. La intoarcere, pretul scazuse la 10, iar proprietarul, un tip care mirosea a bautura, era destul de nervos. Probabil isi facuse planul sa bea macar cinci litri de bere, nu doar o sticla de vodca proasta, dar cred ca accepta si un 50 de tuica. Era clar ca pufosenia alba se temea de el: ori de cate ori omul se misca, catelul tresarea.

Am trecut, am ezitat, era sa ma intorc... Fiica mea a cules deja trei caini de pe strazi. Cand ezitam mai tare, o fetita a trecut pe langa mine strigand "cutuuuu, uite un cutuuuuuu, taaaaaatiiiii...."

Am zambit, pentru ca stiu foarte bine acel "tati" lung. Si mi-am dat seama ca pot pleca linistit.

Cartile pisicii. Apasa pe coperta oricareia si cumpar-o, daca vrei.

w6 w00

 

 

Citeşte mai departe ...

Scurt ghid de supraviețuire pentru activiștii-iubitori-cretini de animale

M-am uitat cu o scârbă la Știrile ProTV, duminică... Încă o știre cu iubitorii de animale ieșiți în stradă. De ce pula mea ai face o știre cu o mână de oameni, incoerenți în marea lor majoritate? De fapt, știu de ce: era duminică, orice știre de-asta e binevenită, să umple jurnalul....

Îi disprețuiesc sincer pe oamenii ăștia, care ies în stradă cu pancarte pro-câini-și-pisici. Cel puțin la Ploiești, nu m-am sfiit să le-o arăt de fiecare dată, ca jurnalist, și oamenii mă știu deja ca pe un cal breaz. Iar dacă activismul ăsta, pro-animale, e pe jumătate mort la mine în oraș, vă asigur că am avut și eu o contribuție.

De ce am făcut asta? Pentru că ce fac oamenii ăștia e doar un snop de tâmpenii. 

E o prostie să mai crezi că poți schimba ceva ieșind în stradă. În România asta nu se poate. Nu este țara noastră, să schimbăm noi ceva, cu un miting. Noi doar locuim aici. S-a văzut la Revoluție, s-a văzut la mineriade, s-a văzut și la #colectiv. Pe guvernanți îi doare-n pulă de mitinguri. Punct. Singurii interesați de mișcările de stradă sunt băieții din serviciile secrete care le controlează, le deturnează și fac, cu aceste ocazii, diverse schimbări printre influensării lor, pe care altfel nu le-ar fi putut face. 

E o prostie să-ți consumi resursele așa dacă vrei să schimbi o lege, în cazul cel mai recent fiind vorba despre înăsprirea pedepselor pentru cei care se poartă aiurea cu animalele. Știți cum se schimbă legea? Punând presiune pe cei care o fac. România are peste 400 de parlamentari care n-au nimic în inbox, niciodată, de la alegători. Nici o propunere, nici o idee, nici un "futu-ți morții mă-tii, dacă nu faci asta, te mai votează mă-ta". 

Așa se pune presiune. Politicianul român face ce vrea poporul doar când este amenințat. Din nou, s-a văzut asta de prea multe ori ca să mai dau exemple. Umpleți-le emailul de mesaje, dați-le sms-uri noaptea, alergați-i cu roșii când vin prin colegiile lor parlamentare, și făceți-i de căcat dacă nu vă răspund. 

E o prostie să mai crezi că dacă pe net sunteți zeci de mii, sunteți tot atâția și în offline. Eu o scriu de vreo 10 ani, dar acum sunt studii clare, care arată că online-ul e doar un avatar, ne proiectăm pe net o imagine complet falsă, dăm like-uri și share-uri ca niște maimuțe cu mouse, dar în viața reală nu facem nici 5% din ce pare că suntem gata să facem pe net.

Vreți pedepse mai mari pentru cei care bat și omoară animale? Faceți următoarele cinci chestii:

  1. - inundați cu cereri de informații publice instituțiile responsabile de viața/drepturile animalelor, dezgropați-le toți morții (contractele) și luați urma banilor, ca să-i faceți atenți la voi; veți dobândi astfel o influență utilă, pentru că oamenii care conduc instituții comunică cu oficialii de rang înalt
  2. - amintiți-le zilnic, parlamentarilor, că vreți asta. La parlament, la biroul parlamentar, pe teren, dacă fiecare din oamenii ăștia nu văd/aud zilnic ceva de la voi, sunteți proști. Făceți-i să scrie un proiect de lege, sau să-l promoveze pe al vostru
  3. - dați în judecată poliția, jandarmeria, parchetul ca instituții, dar și ofițerul/procurorul de caz, ori de cîte ori nu aplică/cere pedeapsa maximă pentru cei vizați. O să iasă un hai.... Băieții ăștia, cu uniforme sau cu uniforme pe sub tricou, n-au chef de anchete de-astea, credeți-mă....
  4. - organizați-vă în offline, dați-l în pula mea de facebook și întâlniți-vă măcar o dată pe săptămână. Strângeți bani și plătiți avocați (dacă acum te întrebi pentru ce să plătiți avocați, ești mai prost decât câinele tău) sau campanii de comunicare cool, să vi se alăture cât mai mulți
  5. - foaaaaarte important: când apăreți în mass-media, încercați să arătați ca niște oameni normali, nu ca o gașcă de agitați care par că își iubesc atât de mult câinele încât și-l fut în fiecare seară, pentru că sunt șanse mai mari să empatizez cu tine dacă am senzația că noi doi semănăm...

Dacă nu mă credeți, luați exemplu de la fetele alea care ne-au dat afară din cârciumi cu țigările în gură, deși noi eram 10 milioane și ele erau două. Le-ați văzut cumva, în stradă, date cu scrum pe față, cu chiștoace în nas, purtând tricouri pe care scrie, agramat, NU M-AI FUMAȚ? Eu nu. Au atacat, ca un comando, fix unde trebuie și le-a ieșit șmecheria pentru care le înjur zilnic de aproape un an. De-aia, cred sincer că tipa care și-a scris pe mână "all lifes is equal" a făcut un deserviciu imens mișcării pro-animale. Pe bune, cum să iau un asemenea personaj în serios...

DISCLAIMER 1 - Pentru toți papagalii gata să mă înjure (din nou!) că m-am luat de Martorii lui Câine: găsiți ceva nou, vă rog, nu aia cu nazismul, că am și câini și pisici, toate luate de pe stradă și de la adăpost.

DISCLAIMER 2 - Aș aprecia foarte mult dacă aș primi înjurături doar de la oameni care dețin un animal. Marș toți ăștia care nu vreți să vă păteze parchetul vreun patruped, dar dați cinci lei la un adăpost, din an în paște și vă dați iubitori de animale doar pe net.

 

uitasem: publicitate

Citeşte mai departe ...

Fiul Ploii - unde sta, cum il gasesti, cum sa faci o fapta buna

"El este Fiul Ploii. Traieste pe camp, la mama dracului, langa un drum care se face din DN1 si duce spre nimic. Azi n-a plouat, deci era bine. In fotografie se vede cum fugea dupa masina mea, asa cum fuge, probabil, dupa toate masinile. Nu l-am luat. Poate l-a luat Skoda aia care a trecut dupa mine. Hai, injurati-ma". Asa am postat aseara, poza asta pe fb. Dumnezeule, ce-a iesit...

Ai vazut poza si ti-a dat o lacrima, in coltul ochiului? Ti s-au lasat colturile gurii in jos? Simti nevoia sa ma certi ca nu am luat acasa catelul adorabil din imagine? Bucura-te, putea fi mult mai nasol. Pentru ca puteam sa mai adaug:

"Ma uitam cu fuge, amaratul, cu labutele alea lungi cat bricheta mea, si ma gandeam ce speranta de viata redusa are, pe drumul ala circulat doar de TIR-uri. Cand am plecat de pe loc cu masina, si l-am vazut cat de repede se micsoreaza in oglinda retrovizoare, mi-am dat seama ca n-o sa-l mai vad niciodata, si ca, probabil, acel catel va muri fara sa fi simtit nici macar o data cum il mangaie un om".

Ai izbucnit in plans? Vrei sa te urci in masina si sa te duci sa-l salvezi? Vrei locatia exacta unde-l poti gasi pe Fiul Ploii?

Daca raspunzi cu "da", dar nu ai deja un caine, iarta-ma, prietene, dar esti usor tampit. Daca esti un asa de mare iubitor de animale, trebuia sa ai deja un caine. Iar daca ai deja un caine, n-ar fi rau sa lasi alti caini deoparte si sa-ti indrepti atentia asupra copiiilor amarati intalniti in cartierul tau. Sau asupra batranilor care dorm pe banci, in parcuri. Sau asupra vecinei care e terorizata de sot. Sau asupra retardatilor de 17 ani care fac misto zilnic de batraneii din bloc. Sa te implici personal, sa daruiesti, sa suni unde trebuie, sa faci plangeri, sa depui declaratii de martor.... Sa-ti asumi, coane, o mica parte din misiunea de indreptare a acestei lumi care se poarta urat nu doar cu cainii. Oricat de putin bine vei putea sa faci va conta enorm. Retine ca poti actiona si cand nu e vorba de un catel adorabil, pentru ca umanitatea nu tine cont de estetica...

Altfel esti doar un ipocrit de Facebook. Genul ala de persoana infecta, care emite judecati de valoare nobile exclusiv pe net, si care in viata reala se poarta ca un egoist. Nu merita nici macar sa dai un like pozei, care e un pic out of focus, daramite sa-ti dai jos chilotii sufletesti si sa ne arati emotiile tale. Eu unul nu cred in ele. 

  • Iesi din Ploiesti pe la Metro, ia-o spre Campina. In zona Hanul Calatorului - Movila Vulpii, treci de intersectia cu calea ferata si treci pe banda doi, sa poti face stanga la Lido Garbea. Mergi inainte, pana la intersectia intre drumul pe care esti si drumul care duce la fabrica Xella. Ai ajuns, esti acasa la Fiul Ploii. Vezi sa nu-l calci pe picioarele alea mici cat bricheta mea. Dar nu uita: de la tine de acasa, oriunde ai locui, pana ajungi la Fiul Ploii, vei parcurge o ruta pe care poti vedea cel putin zece oameni amarati. Si daca tot ai plecat de-acasa sa faci o fapta buna, ar fi grozav, dupa umila mea parere, sa nu mai treci ca o javra pe langa ei. Practic, ar fi grozav sa NU AJUNGI la Fiul Ploii...

Te rog sa nu-mi dai in cap, ca nu mai are cine sa cumpere mancare celor doi caini din batatura - unul gasit in strada si unul luat de la adapost. 

Citeşte mai departe ...

Cum să ai grijă de animalul tău (nu soțul!!!)

A. este o tipa cool, cu care m-am inteles tare bine cand lucram impreuna, așa că n-am ezitat să spun DA când m-a întrebat dacă vreau s-o cunosc pe sora ei. Nu în sensul ăla de cunoaștere, desigur. Ci în sensul "hai să vezi ce chestie mișto a făcut". Azi m-am dus. Era cald cu spume când am găsit clinica veterinară a Andreei, sora lui A. Înăuntru, răcoare și mișto. Andreea, sora intreprinzătoare, discuta cu un nene și cu o tipă. Pe umărul tipei, un câine, simpatic foc. De sus, de la etaj, se auzeau, la intervale repetate, un câine și o pisică. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

"Sus e zona de cosmetică și pensiunea. Aici am sala de consultații și sala de chirurgie". Bun. Acum pot să mă orientez...

În următoarele 10 minute cred că am pus cele mai idioate întrebări cu putință. Lucru cumva normal, pentru că eu am crescut într-o curte plină permanent de câini, pisici, găini, plus un porc, plus gușteri, broaște, scatii și ce mai prindeam noi, de pe coclauri. Cu excepția găinilor și porcilor, care au murit, fără excepție, de mâna unor criminali în serie, restul animalelor din curte au trăit bine, chiar daca erau doftoricite după ureche, spălate doar arareori și hrănite cu ce rămânea de la noi, oamenii. Modul actual, modern, științific, de creștere, îngrijire și de vindecare a unui animal, mi-a fost complet străin până azi. Sigur, am mai văzut filme, am mai auzit chestii la amici, dar azi am primit informații de la sursă. Andreea, adică, tipa care m-a făcut mai deștept pe următoarele subiecte:

Unde te duci când animalul tău e bolnav (nu soțul!!!)?

E mai bine să te duci la un medic veterinar decât la un farmacist veterinar pentru că farmacistul, chiar dacă a absolvit aceeasi facultate ca medicul, nu are contact cu animalele si, in timp, nu poate dezvolta abilitati de diagnostic si tratament similare. Așa zice Andreea, delicat. Eu am înțeles că farmacistul își pierde abilitățile, nepracticând meseria, și ajunge să dea diagnosticul aiurea conform prostiilor spuse de tine, că na!, nici tu nu te pricepi. Adaugă și că are target la anumite medicamente....

Ce e periculos să-i dai să mănânce animalului tău (nu soțul!!!)?

Pai, e cam ca la noi. În aceste zile, ne omorâm singuri câinii și pisicile, cumpărându-le hrană uscată ieftină și proastă, adică plină de aditivi, coloranți și - atenție - proteină vegetală, deși bietele animale sunt carnivore. Andreea zice că abia de pe la 15 lei kilogramul în sus poți găsi niște crochete decente. În același spirit, am aflat că hrana umedă e mai nocivă decât hrana uscată, cam din aceleași motive (pe scurt: dracu' știe ce conține sosul ăla).

E o fiță să-ți toaletezi la clinică animalul (nu soțul!!!)?

Aici chiar m-am enervat. Tuns, spălat, curățat urechi și tăiat unghii - la doar 60 de lei. Pula mea, eu dau între 25 și 40 de lei să-mi tundă cineva doar capul. Nu mi se taie unghiile, nu primesc apă caldă cu șampon pe coaie, nu sunt mângâiat pe burtică, nu mi se spune că sunt un băiețel cuminte. Nu e corect! Jos animalele!

E bine să-ți vaccinezi animalul (nu soțul)?

Cică da. Scapi de boli virale (animalul, nu soțul) și de o droaie de alte probleme (și animalul, și soțul, și tu). Șmecheria e ca vaccinul să fie făcut de un medic veterinar. Un farmacist nu are voie să vândă vaccinuri, deși mulți o fac, și nici să le administreze. Nici nemernicul de la petshop n-are voie, deși are, la vedere, un frigider plin cu vaccinuri. Sigur, tu poți să ți le cumperi de unde vrei, și să le faci animalului cum te taie capul, dar pierzi, cum să zic, garanția. Un medic veterinar n-o să-ți omoare animalul, cu o procedură greșită, sau cu un produs păstrat aiurea. 

Ce m-a apucat pe mine să vă spun toate astea?

Oricât ar părea de straniu, acesta nu este un text pentru care s-au plătit bani, s-au facilitat servicii de medicină veterinară și nici nu s-au făcut favoruri sexuale. Cum vă spuneam, A este una din tipele cu care aș lucra oricând, dacă ar fi să mă întorc la ce făceam, și mi-a făcut plăcere să văd că și sor'sa e făcută din același material. Că e genul de medic care a făcut cei șase ani de facultate (cu note bune și bursă de la stat), nu ca să se umfle de bani după aia, ci ca să facă bine animalelor care-i trec pragul (pentru ultima oară îți spun, nu te duce la ea cu soțul!). Și mi-a mai plăcut ceva: că Andreea a deschis clinica acum două luni și jumătate și că are un bebeluș de fix două luni și jumătate. Asta spune ceva despre ea, nu?

Unde o găsiți pe Andreea

  • Pentru cei din Ploiești: clinica Andreei, Save Vet, e pe strada Mărășești, zona Cioceanu, chiar peste drum de biserică. Pe net o găsiți aici (http://veterinar-ploiesti.ro/), iar pe Facebook e aici. Are și hotel pentru câini și pisici, dacă pleci în concediu (30 de lei/zi/animal sau 50 de lei/zi pentru psihopații care vor să-și vadă animalele live, pe net, tot timpul).
  • Pentru cea care își crește animalele la mai mult de 30 de kilometri de Ploiești: caută un veterinar mai aproape de casă, că sunt cu duiumul. Și să zici mersi că te-am învățat atâtea chestii despre animalul de soțul tău....
Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica